Am intrat în ziua 1313 de război, iar Ucraina a trăit una dintre cele mai grele nopți din ultimele luni: Kievul și Zaporojie au fost lovite de un atac masiv cu drone și rachete, soldat cu răniți și pagube majore.
Polonia a ridicat avioanele de luptă și și-a închis parțial spațiul aerian, pe fondul intensificării ofensivei ruse.
177 de localități din Cernihiv au rămas fără curent după noi atacuri asupra infrastructurii, în timp ce centrala nucleară de la Zaporojie e deconectată de patru zile, cu riscuri crescute de accident.
Rusia își alimentează ofensiva prin mobilizări disperate: bolnavi trimiși pe front și recruți forțați în Lugansk. În același timp, un belarus capturat a mărturisit că a fost obligat să aleagă între închisoare și război, ilustrând cum Moscova își completează armata prin coerciție.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, susține că Moscova și Washingtonul pregătesc o nouă rundă de discuții în toamnă, dar declarația vine pe fondul oscilării pozițiilor lui Trump și al presiunilor ruse pentru concesii teritoriale respinse de Kiev.
Până atunci, însă, Ucraina continuă să-și asigure sprijin extern. Suedia susține planul de „împrumut de reparații” din activele rusești, iar Germania reafirmă rolul său în ONU și sprijinul pentru un tribunal privind agresiunea Rusiei. Totodată, Kievul a numit un nou director la Cernobîl, un semnal de stabilitate într-un sector supus presiunilor.
Kievul, sub ploaie de bombe
- Atac masiv asupra Kievului - Rusia a lansat noaptea trecută cel mai amplu atac din ultimele săptămâni asupra Kievului și altor orașe din Ucraina, folosind sute de drone Shahed și rachete lansate de pe bombardiere strategice Tu-95 și MiG-31K. Exploziile au zguduit capitala ore întregi, provocând prăbușirea parțială a unui bloc de cinci etaje și incendii în mai multe cartiere. Cel puțin patru persoane au murit, între care o fată de 12 ani, iar zeci de persoane au fost rănite. În suburbia Fastiv, o brutărie a fost lovită, cinci angajați fiind răniți. Locuitorii s-au refugiat în adăposturi și stații de metrou, în timp ce sistemele antiaeriene au respins valuri succesive de drone. Un clip video postat pe X arată cum o dronă de tip Shahed lovește un mall din Bila Tserkva, regiunea Kiev.
- Polonia își închide cerul - Ca reacție, Polonia a închis temporar spațiul aerian deasupra orașelor Lublin și Rzeszów și a ridicat avioane de luptă, invocând „activitate militară neplanificată”. Este a doua oară în această lună când Varșovia ia măsuri similare după ce rachete și drone rusești s-au apropiat periculos de graniță.
- Ucraina doboară peste 600 de drone și rachete - Forțele de apărare aeriană ale Ucrainei au anunțat că au reușit să neutralizeze 611 dintre cele 643 de drone și rachete lansate de Rusia între seara de 27 septembrie și dimineața zilei de 28. Atacul combinat a inclus 593 de drone Shahed și Gerbera, două drone reactive Banderol, 38 de rachete de croazieră Kh-101, opt Kalibr și două rachete hipersonice Kinzhal. Ținta principală a fost Kievul, însă lovituri și resturi au fost raportate în 41 de locații din țară. „Atacul a fost respins cu ajutorul aviației, trupelor antiaeriene, războiului electronic și unităților mobile de foc”, a precizat armata. Totuși, 31 de drone și cinci rachete și-au atins obiectivele, provocând distrugeri în 16 localități.
- Zelenski: „Moscova continue să ucidă” - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunțat duminică o ofensivă rusă de peste 12 ore, descrisă drept „teroare deliberată și țintită împotriva orașelor obișnuite”. Atacul, desfășurat în paralel cu încheierea sesiunii ONU de la New York, a implicat aproape 500 de drone de atac și peste 40 de rachete, inclusiv hipersonice Kinzhal. La Kiev și în regiunea capitalei au fost raportate victime: o clădire rezidențială s-a prăbușit parțial în cartierul Solomianskyi, unde și-a pierdut viața o fată de 12 ani, iar la Institutul de Cardiologie două persoane au murit. „Acest atac laș arată adevărata poziție a Rusiei: vrea să continue să lupte și să ucidă și merită cea mai dură presiune din partea lumii”, a transmis Zelenski.
Lovituri și în alte zone
- Copii răniți la Zaporojie - În paralel, Zaporojie a fost vizată de două atacuri cu rachete, soldate cu cel puțin 16 răniți, inclusiv trei copii, și pagube la nouă case și 14 blocuri. Guvernatorul Ivan Fedorov a precizat că au fost lovite și o școală, dar și clădiri industriale. Atacurile au vizat și regiunile Hmelnițki și Sumî, unde s-au auzit explozii puternice.
- Lovituri asupra rețelei energetice din Cernihiv - Rusia a atacat din nou infrastructura energetică din regiunea Cernihiv, lăsând fără curent 177 de localități din districtele Nijîn și Prîlukî. Guvernatorul Viacheslav Ceaus a anunțat că pagubele sunt semnificative, iar 54.000 de consumatori au rămas fără electricitate. Compania locală de distribuție a pornit generatoarele de rezervă și a trimis echipe de intervenție, însă reparațiile ar putea dura mult timp. Autoritățile recunosc că regiunea a devenit o țintă constantă a atacurilor asupra energiei, menite să lase populația fără lumină și încălzire.
Alte informații relevante
- Lavrov anunță noi discuții SUA-Rusia în toamnă - Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că a convenit cu secretarul de stat american, Marco Rubio, să organizeze în toamnă a treia rundă de negocieri bilaterale, scrie Kiev Independent. Potrivit Departamentului de Stat, Rubio a reiterat apelul președintelui american Donald Trump „ca uciderile să înceteze și ca Moscova să facă pași concreți spre o rezolvare durabilă a războiului din Ucraina”. Washingtonul nu a confirmat deocamdată afirmațiile lui Lavrov, iar presa rusă controlată de Kremlin nu a menționat o dată exactă. Întâlnirea ar urma să aibă loc pe fondul schimbării bruște de ton a lui Trump, care a numit Rusia „un tigru de hârtie” și a afirmat că Ucraina poate învinge și chiar recupera teritoriile ocupate. Lavrov a spus că discuțiile cu Rubio urmăresc „eliminarea iritanților” din relațiile bilaterale.
- Criză la centrala nucleară din Zaporojie - Centrala nucleară Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, a rămas deconectată de la rețea patru zile consecutiv, cea mai lungă pană de până acum. Moscova și Kievul se acuză reciproc pentru distrugerea liniilor electrice. Operatorul rus susține că instalația funcționează pe generatoare diesel, dar ONG-ul Greenpeace avertizează că acestea ar trebui folosite doar în cazuri extreme. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiga, afirmă că Rusia a întins 200 km de linii pentru a lega centrala la propria rețea și încearcă să implice Agenția Internațională pentru Energie Atomică pentru a-și legitima planurile. „Este un drum către colapsul ireversibil al ordinii nucleare pașnice”, a avertizat acesta.
- Mobilizare forțată de bolnavi în armata rusă - Partizanii din mișcarea Atesh au raportat că armata rusă mobilizează persoane cu afecțiuni grave, precum boli cardiace, hipertensiune sau ulcer, care ar trebui să fie inapți de serviciu militar. Într-un caz recent, un recrutat a murit de infarct în timpul antrenamentelor din cauza efortului și lipsei de îngrijiri medicale. „Nu e un incident izolat, ci o problemă sistemică”, transmit partizanii, potrivit Ukrinform. Situația arată disperarea Moscovei, care caută să compenseze pierderile masive prin trimiterea pe front a unor oameni nepregătiți și bolnavi.
- Noi recruți forțați în Lugansk din 1 octombrie - Administrația de ocupație din Luhansk a anunțat începerea oficială a mobilizării începând cu 1 octombrie, până la sfârșitul anului. Potrivit guvernatorului ucrainean Oleksii Lîkohor, toți bărbații născuți în 2007 sau mai devreme vor putea fi recrutați. În realitate, mobilizarea forțată nu s-a oprit niciodată, însă acum primește un cadru „legalizat”. Autoritățile de ocupație speră astfel să completeze pierderile de pe front, în timp ce rapoartele vorbesc despre rezistență și încercări de fugă din partea localnicilor.
- Belarus capturat pe front - Garda Națională a Ucrainei a anunțat capturarea unui cetățean belarus care lupta de partea Rusiei. Acesta a spus că în Rusia i s-a oferit alegerea între închisoare și război, alegând să semneze un contract militar. După doar trei zile pe front, printre cadavrele altor soldați ruși, s-a predat voluntar. În captivitate a declarat că vrea să treacă de partea Ucrainei, dar a cerut să nu îi fie dezvăluită identitatea, temându-se pentru familia sa din Belarus.
- Noul director la centrala de la Cernobîl - Guvernul ucrainean l-a numit pe Serhii Tarakanov în funcția de director general al centralei de la Cernobîl. Născut în 1980, el are peste 20 de ani de experiență în sectorul nuclear și a lucrat inclusiv la Energoatom și la proiecte cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică. În ultimii ani s-a ocupat de proiecte de energie regenerabilă. Numirea vine într-un moment în care siguranța nucleară a Ucrainei este în centrul atenției internaționale, iar Cernobîlul rămâne un simbol al riscurilor și al eforturilor de securizare.
- Suedia sprijină „împrumutul de reparații” pentru Ucraina - Președinta Comisiei de Buget din Rada Supremă, Roksolana Pidlasa, a anunțat că Suedia sprijină planul UE de a folosi activele rusești înghețate pentru a finanța un împrumut de până la 130 miliarde euro pentru Ucraina. Banii ar urma să asigure direct deficitul bugetar, cu tranșe condiționate de acordul FMI. Oficial, datoria ar rămâne a Rusiei, iar Ucraina ar trebui să ramburseze doar după plata despăgubirilor de război. Mecanismul necesită însă unanimitatea statelor UE, ceea ce lasă loc de incertitudini.
- Germania promite sprijin pentru misiuni ONU - Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat la ONU că Germania va continua să sprijine operațiunile de menținere a păcii și pledează pentru reformarea Consiliului de Securitate, prin includerea unor membri permanenți din Asia, Africa și America Latină. El a subliniat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei încalcă flagrant Carta ONU și a pledat pentru crearea unui tribunal special pentru agresiunea rusă. Berlinul candidează pentru un loc nepermanent în Consiliul de Securitate în mandatul 2027–2028.