Războiul din Ucraina a ajuns în ziua 1292 cu cel mai dur atac aerian rusesc de până acum. În noaptea de 6 spre 7 septembrie, Moscova a lansat 805 drone Shahed și 13 rachete, dintre care 751 au fost doborâte de apărarea ucraineană. Ținte civile și infrastructură critică au fost lovite în mai multe regiuni.
Capitala Kiev a fost puternic afectată: resturile de drone au provocat un incendiu pe acoperișul clădirii guvernului, premierul Iulia Svîrîdenko confirmând pentru prima dată pagube directe asupra instituției. În districtele Svyatoshinsky și Darnytskyi, blocuri rezidențiale au fost distruse parțial, incendiile soldându-se cu cel puțin trei morți, printre care un nou-născut, și 18 răniți. Primarul Vitali Klitciko a acuzat Rusia că a lovit „deliberat” civili.
Atacurile s-au extins și în alte orașe. La Zaporojie, 16 blocuri, 12 case și o grădiniță au fost avariate, iar 15 persoane au fost rănite. Explozii au fost raportate și la Odesa, Harkov, Krivoi Roig și Dnipro. În Lozova, circa 7.000 de locuințe sunt încă fără curent, în urma bombardamentelor anterioare.
Ucraina a răspuns cu lovituri în Rusia. Dronele sale au provocat un incendiu la rafinăria Ilsky din Krasnodar Krai, una dintre cele mai mari din sudul Rusiei. Kievul a mai neutralizat și un sistem antiaerian Buk M1 în Donbas, evaluat la 10 milioane de dolari.
Președintele Zelenski a subliniat progresul industriei de apărare, declarând că „60% din armele folosite pe front sunt produse în Ucraina”. Țara a lansat noi linii de producție de drone și rachete, alocând 1,3 miliarde de dolari pentru sectorul militar în 2025.
Pe plan diplomatic, tentativele de negocieri rămân blocate. Putin s-a contrazis în privința unei posibile întâlniri cu Zelenski, iar liderul ucrainean a respins invitația la Moscova, afirmând că „nu poate merge în capitala agresorului”.
La nivel european, Finlanda a expulzat 104 ruși care ceruseră azil pentru a evita mobilizarea, considerând că nu există motive suficiente de protecție.
Situația pe front
- Cel mai amplu atac aerian rusesc de la începutul războiului - Rusia a lansat în noaptea de 6 spre 7 septembrie cel mai mare atac aerian de până acum, trimițând 805 drone Shahed și 13 rachete spre mai multe regiuni ucrainene. Forțele aeriene au anunțat că 751 de drone au fost doborâte, dar restul au provocat distrugeri semnificative. Autoritățile avertizează că „încă există mai multe drone inamice în spațiul aerian”. Atacul a vizat capitalei Kiev, dar și orașe precum Odesa, Dnipro și Zaporijie, declanșând explozii și incendii pe scară largă.
- Kiev sub foc: clădirea guvernului avariată, victime multiple - Capitala a fost una dintre cele mai lovite ținte. Resturi de drone au declanșat un incendiu pe acoperișul clădirii guvernului, premierul Iulia Svîrîdenko confirmând că este „prima dată când instituția suferă pagube directe în urma unui atac rusesc”. În districtele Svyatoshinsky și Darnytskyi, mai multe blocuri au fost afectate: etaje prăbușite, incendii extinse și evacuări. Bilanțul oficial a urcat la trei morți, printre care un nou-născut, și 18 răniți. Primarul Vitali Klitciko a acuzat Moscova că „a lovit deliberat ținte civile”, precizând că printre victime se află două femei.
- Pagube și răniți în Zaporijie și alte orașe - Atacurile au lovit puternic și alte regiuni. La Zaporijie, 16 blocuri, 12 case, o grădiniță și mai multe clădiri industriale au fost avariate. Potrivit guvernatorului Ivan Fedorov, 15 persoane au fost rănite, dintre care patru au fost spitalizate. Psihologi ai serviciilor de urgență au acordat sprijin locuitorilor afectați. Explozii au fost auzite și la Odesa, Harkov, Krivoi Roig și Dnipro, confirmând amploarea atacului. În districtul industrial din Zaporijie, o clădire de ateliere a fost distrusă, dar autoritățile au precizat că nu s-au înregistrat victime.
- Mii de locuințe fără curent în Harkov - În Lozova, regiunea Harkov, circa 7.000 de consumatori și întreg satul Domakha au rămas fără energie electrică, în urma bombardamentelor rusești. Autoritățile au instituit un sistem de reconectare alternativă, fiecare zonă beneficiind de câte trei ore de electricitate. Șeful administrației regionale, Oleh Syniehubov, a declarat că echipele de intervenție „fac tot posibilul pentru a restabili alimentarea cât mai rapid”. În urma unui atac anterior, aproape 40.000 de gospodării din Lozova și alte șase sate din district au rămas fără curent, situația fiind încă parțial remediată.
Ce se întâmplă în Rusia
- Ucraina lovește rafinăria Ilsky din Rusia - Drone ucrainene au lovit în noaptea de 7 septembrie rafinăria Ilsky din Krasnodar Krai, sudul Rusiei, una dintre cele mai mari din regiune, cu o producție anuală de peste șase milioane de tone de combustibil. Imagini de pe rețelele sociale au surprins un incendiu masiv, confirmat de autoritățile locale, care au invocat „un atelier tehnologic” drept sursa flăcărilor. Moscova nu a raportat victime. Este a doua lovitură asupra acestei rafinării în ultimele două luni, parte a strategiei Kievului de a reduce capacitatea Rusiei de procesare a petrolului. În august, Ucraina a atacat cel puțin 12 rafinării, echivalentul a 17% din capacitatea națională rusă.
- Sistem antiaerian Buk M1 distrus în Donbas - Ministerul ucrainean de Interne a anunțat că Garda Națională a distrus un sistem rusesc de apărare antiaeriană Buk M1 în regiunea Donețk, evaluat la circa 10 milioane de dolari. Operațiunea a fost realizată cu drone de atac de unitatea Lazar a Brigăzii 27 Pechersk. În paralel, trupele speciale Tymur din cadrul serviciului de informații militare au eliminat un grup de soldați ruși care încercau să înainteze spre granița cu regiunea Dnipropetrovsk.
Discuții despre pace
- Negocieri blocate: Putin și Zelenski se contrazic - Premierul slovac Robert Fico a afirmat că Vladimir Putin i-a transmis disponibilitatea de a se întâlni cu Volodimir Zelenski „oriunde, dar nu la Moscova”. Totuși, la scurt timp, liderul rus a reiterat invitația la Moscova, apoi a spus că „nu vede rostul” unei întrevederi. Zelenski a respins categoric propunerea: „Nu pot merge la Moscova când țara mea e sub atac zilnic. El poate veni la Kiev”, a declarat pentru ABC News. Deși președintele american Donald Trump încearcă să intermedieze discuții, Kremlinul a negat existența unui acord concret. Germania a catalogat ideea întâlnirii drept „nerealistă”.
- Ucraina primește garanții de securitate - Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina beneficiază de garanții de securitate din partea a 26 de țări, care includ măsuri pe uscat, pe mare, în aer și în spațiul cibernetic. „Cel mai important lucru este o armată ucraineană suficient de puternică pentru a garanta independența și suveranitatea noastră”, a spus președintele. Aceste angajamente prevăd și finanțare pe termen lung pentru armata ucraineană. Acordul a fost formalizat la summitul „Coaliției de Voință” de la Paris, cu participarea a 35 de state, inclusiv SUA, Canada, Japonia și Australia.
Alte informații relevante
- Zelenski: 60% din armele de pe front sunt produse în Ucraina - Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că aproape 60% din armamentul utilizat pe front este fabricat în Ucraina. „Sunt arme puternice, multe de ultimă generație”, a spus el, subliniind expansiunea industriei naționale de apărare. Kievul a lansat recent o linie comună de producție de drone în Danemarca și a prezentat noi rachete balistice dezvoltate de compania Fire Point. În bugetul pe 2025, Ucraina a alocat 55 de miliarde de grivne (1,3 miliarde dolari) pentru producția de apărare, încercând să reducă dependența de livrările externe. Zelenski a reiterat apelul pentru sisteme Patriot fabricate în SUA.
- Finlanda expulzează peste 100 de ruși - Între ianuarie și septembrie, Finlanda a expulzat 104 cetățeni ruși care ceruseră azil politic, majoritatea pentru a evita recrutarea militară. Autoritățile de la Helsinki au respins solicitările, susținând că „amenințarea mobilizării nu este un motiv suficient pentru acordarea statutului de refugiat”. Unele persoane au fost deportate cu escortă către Turcia și Estonia. Doar câțiva au primit protecție, în cazurile unde exista risc de implicare în crime de război. Finlanda a închis frontiera cu Rusia în noiembrie 2023 și întărește controlul asupra fluxului de migranți dinspre est.