Ziua 1274 de război a început cu un atac aerian masiv al Rusiei asupra portului Ismail, situat peste Dunăre, în dreptul localității tulcene Plauru. Un incendiu puternic a cuprins o instalație de infrastructură.
Autorităţile din România au transmis, marţi seară, un mesaj RO-Alert, iar două avioane Typhoon au monitorizat zona frontierei cu Ucraina.
Bombardamentele ruseşti au ucis un locuitor al unui mic oraş situat la nord de capitala regiunii Herson, precum și un locuitor din Nikopol, oraș din regiunea Dnipropetrovsk.
În jurul orei 3:00 dimineața, Ohtîrka, oraș din estul Ucrainei, a fost ținta unui atac masiv cu drone, soldat cu incendii puternice. Autoritățile locale au raportat 12 răniți, între care doi copii, iar mai multe case, blocuri și alte clădiri au suferit pagube semnificative. De asemenea, rușii au atacat orașul Pavlohrad, provocând un incendiu și avarii.
Rușii au lansat în cursul nopții două rachete balistice și aproape 100 de drone. Apărarea aeriană a neutralizat cea mai mare parte a țintelor în nordul și estul țării, dar s-au înregistrat lovituri în 20 de locuri.
Forțele ucrainene au ripostat atacând cu drone zonele din regiunea Zaporojie aflate sub control rus și provocând întreruperea alimentării cu energie electrică. Centrala nucleară a funcționat, însă, normal.
De asemenea, în ultimele 24 de ore, militarii ucraineni au respins peste 100 de atacuri în trei sectoare ale frontului în care se dau cele mai grele lupte. Mai mult, le-au distrus rusilor un sistem de rachete sol-aer S-300V de 40 milioane de dolari.
Continuă și eforturile de negociere a încheierii conflictului.
Planul pentru crearea unui pachet de garanții de securitate pentru Ucraina ar putea fi finalizat chiar în această săptămână, deși Trump a recunoscut că războiul este "dificil" de rezolvat și că e posibil ca Putin să nu fie interesat de încetarea ostilităților.
Lavrov a evitat să confirme o întâlnire între Putin și Zelenski, deși Moscova pretinde că ideile sale au fost primite favorabil de Donald Trump.
Președintele SUA a promis că nu va trimite trupe americane în Ucraina pentru a impune un eventual acord de pace cu Vladimir Putin, dar susține că Washingtonul ar putea oferi sprijin aerian Kievului. Totodată, și Polonia a reafirmat că nu își va trimite trupele în Ucraina, preferând să își concentreze resursele pe apărarea propriilor frontiere și pe sprijin logistic pentru o eventuală misiune internațională.
Elveţia şi Austria se declară pregătite să-l primească pe Putin, în pofida unui mandat de arestare emis de către Curtea Penală Internaţional pe numele său, la un eventual summit cu Zelenski. Însă Washingtonul ia în calcul Budapesta.
Între timp, livrările de petrol către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba au fost reluate, după ce fuseseră oprite din cauza unui un atac ucrainean cu drone.
Situația pe front
- Portul Ismail, în flăcări - Forțele ruse au atacat cu drone, noaptea trecută, raionul Ismail din regiunea ucraineană Odesa, situat peste Dunăre, în dreptul localității tulcene Plauru, avariind infrastructura portuară. O persoană a fost rănită, iar un incendiu puternic a izbucnit la o instalație pentru combustibil și energie. Autorităţile din România au transmis, marţi seară, un mesaj RO-Alert, iar două avioane Typhoon au monitorizat zona frontierei cu Ucraina. Detalii AICI.
- Atacuri în Herson și Nikopol - În partea regiunii Herson aflată sub control ucrainean bombardamentele ruseşti au ucis un locuitor al unui mic oraş situat la nord de capitala regională, a anunțat guvernatorul Viaceslav Prokudin. Şi guvernatorul regiunii nordice Dnipropetrovsk, Serhiî Lîsak, a comunicat că bombardamentele ruseşti au ucis un locuitor din Nikopol, o ţintă frecventă a atacurilor Moscovei pe malul nordic al râului Dnipro. De asemenea, rușii au atacat orașul Pavlohrad, provocând un incendiu și avariind spațiile unei companii de transport, dar fără a provoca victime. În regiunea Poltava, pompierii au stins un incendiu de amploare după ce sediul unei companii a fost ținta unui atac inamic.
- Atac cu Smerch asupra Kostiantynivkăi: trei morți și patru răniți - Armata rusă a lansat opt rachete Smerch asupra Kostiantynivkăi, în regiunea Donețk, lovind locuințe și piața locală. Atacul a ucis trei civili – două femei de 40 și 69 de ani și un bărbat de 32 de ani – și a rănit alți patru. „Rușii au vizat deliberat piața, distrugând 15 spații comerciale, opt case, șase blocuri și linii de electricitate”, a declarat guvernatorul Vadim Filașkin. Procuratura regională a deschis o anchetă pentru crime de război. Autoritățile avertizează din nou populația că rămânerea în Donețk este extrem de periculoasă și îndeamnă civilii să evacueze.
- Atac masiv cu drone într-un oraș din Est - În jurul orei 3:00 dimineața, Ohtîrka, oraș din estul Ucrainei, a fost ținta unui atac masiv cu drone rusești, soldat cu incendii puternice. Autoritățile locale au raportat 12 răniți, între care doi copii, iar mai multe case, blocuri și alte clădiri au suferit pagube semnificative, informează Kiev Independent.
- Drone și rachete asupra Ucrainei - Rușii au lansat în cursul nopții două rachete balistice Iskander-M și 93 de drone. Apărarea aeriană a neutralizat o rachetă balistică Iskander-M și 62 de drone deasupra nordului și estului țării, a comunicat dimineață Comandamentul Forțelor Aeriene Ucrainene. Însă o rachetă și drone rusești au lovit în 20 de locuri, scrie Ukrainska Pravda.
- Ucrainenii au tăiat curentul în Zaporojie - Un atac cu drone ucrainene, lansat marţi seara, a întrerupt alimentarea cu energie electrică în zone din regiunea Zaporojie aflate sub control rus, a declarat guvernatorul instalat de Moscova. "Motivul întreruperilor de curent în regiunea Zaporojie este încă un atac terorist al inamicului cu drone asupra echipamentelor de înaltă tensiune", a scris guvernatorul Ievgenii Balițkii pe Telegram. El a transmis că echipele de reparaţii restabilesc alimentarea cu energie electrică, dar lucrările sunt îngreunate "de pericolul unor noi atacuri şi de întuneric". Centrala nucleară din Zaporojie, controlată de Rusia, cea mai mare din Europa, funcţiona normal, a declarat directorul de comunicare al centralei, Ievgenia Iașina, pentru agenţia de ştiri rusă RIA.
- Atacuri respinse pe front - În ultimele 24 de ore, 175 de atacuri rusești au avut loc pe liniile frontului, a anunțat Statul Major General al Ucrainei. Trupele ruse au fost mai active pe fronturile Pokrovsk, Lîman și Novopavlivka, unde 111 atacuri au fost respinse de forțele ucrainene.
- Ucrainenii au distrus un sistem rusesc S-300V de 40 milioane de dolari - Unitatea de forțe speciale „Lazar” a Brigăzii 27 Pechersk din Garda Națională a Ucrainei a distrus pe frontul din Zaporojie un sistem rusesc de rachete sol-aer S-300V, evaluat la aproximativ 40 de milioane de dolari. Dronele ucrainene au identificat lansatorul cu două containere de transport și l-au atacat, loviturile precise provocând detonarea muniției și distrugerea completă a sistemului. S-300V, dezvoltat în anii ’70 în URSS și intrat în dotare în 1988, este destinat protecției obiectivelor militare împotriva avioanelor și rachetelor. Lansatoarele, montate pe șasiuri cu șenile pentru mobilitate, pot folosi rachete cu raze de 75 și 100 km, fiecare echipament având propriul radar de iluminare a țintelor. Recent, ucrainenii au lovit și un radar al sistemului rusesc S-500 Prometeu din Crimeea.
- General rus rănit - Forțele pentru Operații Speciale ale Ucrainei au anunțat că l-au rănit grav pe locotenent-generalul rus Esedulla Abașev, adjunctul comandantului grupului „Nord”, într-un atac asupra mașinii în care se afla. Operațiunea, desfășurată în noaptea de 16-17 august la 5 km de orașul Rîlsk, regiunea Kursk, a fost filmată și publicată de armata ucraineană. Abașev a fost transportat la Moscova, unde ar fi suferit amputarea unui braț și a unui picior. Procurorii ucraineni l-au inculpat încă din 2023 pentru rolul său la comanda „corpurilor de armată” pro-ruse din Luhansk, responsabile de bombardarea localităților din estul Ucrainei.
Negocierile de pace
- Trump admite că Putin ar putea respinge pacea - Donald Trump a recunoscut că războiul este "unul dificil" de rezolvat și că e posibil ca Putin să nu fie interesat de încetarea ostilităților. "Vom afla mai multe despre președintele Putin în următoarele două săptămâni. Este posibil ca el să nu dorească să încheie un acord", a declarat liderul SUA, într-un interviu acordat marți noaptea moderatorului conservator de emisiuni radio Mark Levin. Putin s-ar confrunta cu o "situație dificilă" dacă ar fi cazul, a adăugat Trump, fără a oferi detalii. Acesta a sugerat că "ar fi mai bine" dacă Putin și Zelenski s-ar întâlni fără el. El a adăugat că ar participa la o întâlnire cu cei doi lideri "dacă ar fi necesar", dar că vrea să "vadă ce se întâmplă".
- Planul de securitate pentru Ucraina prinde contur - Pachetul de garanții de securitate pentru Ucraina ar putea fi finalizat chiar în această săptămână. Planul prevede desfășurarea de trupe europene în Ucraina în cadrul unui potențial acord de pace, iar printre țările care și-au exprimat disponibilitatea se numără Marea Britanie și Franța. În total, sunt vreo 10 state dispuse să trimită trupe de menţinere a păcii. Detalii AICI.
- Fără trupe terestre americane în Ucraina - Trump a promis că nu va trimite trupe americane în Ucraina pentru a impune un eventual acord de pace cu Rusia, chiar dacă susține că Washingtonul ar putea oferi sprijin aerian Kievului. Detalii AICI.
- Austria şi Elveţia, gata să-l primească pe Putin - Elveţia şi Austria se declară pregătite să-l primească pe Vladimir Putin, în pofida unui mandat de arestare emis de către Curtea Penală Internaţional (CPI) pe numele acestuia, la un eventual summit cu Volodimir Zelenski. Potrivit unor reguli stabilite anul trecut, guvernul federal elveţian poate acorda "imunitate unei persoane care este vizată de un mandat internaţional" de arestare, dacă vine "la o conferinţă de pace şi nu din motive private", a anunţat marţi ministrul elveţian de Externe, Ignazio Cassis. În Austria vecină, cancelarul Christian Stocker a propus găzduirea unei astfel de conferinţe, evocând "îndelungata tradiţie" în acest domeniu a Vienei, gazda multor organizaţii internaţionale. "Dacă negocierile au loc la Viena, vom lua contactul cu CPI", pentru a "clarifica problema" şi a-i "permite preşedintelui Putin să participe", a anunţat cancelarul austriac.
- Casa Albă ia în calcul Budapesta - Casa Albă pregătește un posibil summit trilateral între SUA, Rusia și Ucraina, iar Budapesta este luată în calcul ca locație principală. Detalii AICI.
- Trump vrea în Rai - Președintele american a declarat că dorința de a pune capăt războiului din Ucraina are și o motivație personală: ar vrea să ajungă în Rai. Detalii AICI.
- Un diplomat îl avertizează pe Trump - Diplomatul ucrainean Yuri Kostenko avertizează că lumea riscă să repete eroarea comisă prin Memorandumul de la Budapesta din 1994, când Ucraina a fost convinsă să renunțe la arsenalul nuclear moștenit de la URSS în schimbul unor garanții de securitate din partea Rusiei, SUA și altor puteri. Detalii AICI.
- Lavrov evită să confirme o întâlnire Putin–Zelenski - Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat la Moscova că Rusia este „gata să continue negocierile în orice format”, dar o întâlnire la cel mai înalt nivel trebuie „pregătită temeinic” pentru a produce rezultate. El a susținut că Vladimir Putin i-ar fi propus lui Donald Trump ridicarea nivelului delegațiilor și crearea unei piste politice paralele cu cea militară și umanitară. „Această idee a fost primită pozitiv de președintele Trump”, a spus Lavrov, adăugând că așteaptă reacția Kievului. Totuși, nu a oferit detalii despre o eventuală întâlnire directă Putin–Zelenski.
Alte informații relevante
- Curge iar petrol prin Drujba - Livrările de petrol către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba au fost reluate, au anunțat marți seara oficiali din ambele țări. Livrările au fost oprite anterior de un atac ucrainean cu drone asupra unei stații de pompare din regiunea Tambov din Rusia.
- Polonia respinge ideea trimiterii de trupe în Ucraina - Ministrul Apărării de la Varșovia, Władysław Kosiniak-Kamysz, a reafirmat miercuri că Polonia nu va trimite soldați în Ucraina, chiar dacă participă la „Coaliția de Voință”. „Nu vom trimite soldați polonezi în Ucraina. Aceasta este poziția guvernului de multe luni”, a declarat el, subliniind că decizia este susținută și de populație. În schimb, Polonia se concentrează pe apărarea flancului estic al NATO și a frontierei cu Belarus, unde sunt desfășurați permanent 5.000–6.000 de militari. În același timp, Varșovia oferă logistică și infrastructură pentru eventuale misiuni aliate, rol recunoscut de Franța și Marea Britanie.
- Universitatea din Sumî pierde 60.000 de cărți în urma atacurilor - Biblioteca Universității de Stat din Sumî a pierdut 15.000 de volume într-un atac cu drone și rachete din 18 august, ajungând la un total de 60.000 de cărți distruse de la începutul anului. Noul corp N al universității a ars complet, după ce fusese restaurat acum șapte ani.