În ziua 1119 de război, forțele ucrainene au lansat zeci de drone deasupra regiunii Belgorod pe care rușii susțin că le-au distrus. Nu au anunțat oficial dacă există pagube sau victime, însă informațiile apărute pe X vorbesc despre un tânăr de 18 ani care ar fi fost rănit grav și ar fi pierdut o mână.
În schimb, vin și vești bune din Ucraina. Președintele Zelenski anunță că armata sa a testat cu succes drone capabile să atace ținte aflate la 3.000 de kilometri distanță.
Cât timp va mai dura războiul este o întrebare la care nu există încă un răspuns. Apar informații, e drept, pe surse, că administrația Trump ar fi dispusă să pună Crimeea la bătaie ca parte a unui acord menit să aducă mult dorita pace. Practic, Crimeea, care din punct de vedere juridic aparține Ucrainei, să fie recunoscută ca teritoriu rusesc, scrie publicația Semafor.com. Casa Albă ar avea în intenție să solicite și Națiunilor Unite să adopte această poziție, una cert pe placul lui Vladimir Putin.
Între timp, președinții american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, au purtat marti o discuție telefonică ce a durat mai bine de o oră și jumătate. Ulterior, Kremlinul și Casa Albă au transmis câte un comunicat în care au prezentat ce au discutat cei doi președinți și la ce concluzii au ajuns.
Astfel, în urma discuției cu Donald Trump, Vladimir Putin a ordonat oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene timp de 30 de zile, se arată în comunicatul Kremlinului. De asemenea, un alt punct semnificativ al convorbirii a fost acordul pentru un schimb de prizonieri de război, fiecare parte urmând să elibereze câte 175 de prizonieri.
La rândul său, Casa Albă a transmis că ambii lideri au fost de acord că acest conflict trebuie să se încheie cu o pace durabilă. Totodată, spune Casa Albă, Trump și Putin au convenit că mişcarea către pace va începe cu o încetare a focului în domeniul energiei şi al infrastructurii.
Patru țări aflate la granița cu Ucraina, mai exact Polonia și țările baltice, au anunțat că se retrag din Convenția de la Ottawa, încheiată în 1997, care a fost ratificată sau la care au aderat peste 160 de țări. Este vorba despre convenția privind interzicerea minelor antipersonal. Astfel, cele patru state vor putea începe din nou să stocheze mine terestre, "pentru a permite o protecție eficientă a granițelor regiunii".
- Ziua 1118 Ungaria renunță la veto, dar Italia și Spania sunt reticente. Pierderi colosale la Gazprom
Situația pe front
- Sirene de alarmă şi explozii la Kiev - Sirene de alarmă şi explozii răsunau marţi seară în capitala ucraineană, la scurt timp după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat că a acceptat să oprească timp de 30 de zile loviturile asupra infrastructurii energetice a ţării, dar nu a agreat şi o încetare totală a focului. Autorităţile de la Kiev au cerut locuitorilor să se adăpostească din cauza riscului unui atac aerian rusesc, în timp ce reporterii AFP au auzit explozii. Potrivit Ukrainskaia Pravda, în timpul unei alerte de raid aerian la Kiev, forţele de apărare aeriană au deschis focul asupra dronelor inamice. Forţele aeriene au avertizat, de asemenea, cu privire la ameninţarea atacurilor cu rachete balistice inamice. Câteva minute mai târziu, Forţele Aeriene au precizat că Kievul se afla sub ameninţarea dronelor inamice de atac. De asemenea, au raportat o ţintă de mare viteză în regiunea Sumî, care se deplasa în direcţia sud-vest. La ora locală 20:49, forţele aeriene au raportat o lansare de rachetă balistică din Belgorod.
- Ucrainenii au atacat puternic. Rușii susțin că armata a distrus 46 de drone lansate de ucraineni pe parcursul nopții. Cele mai multe drone au fost doborâte deasupra regiunii Belgorod, aproape de granița cu Ucraina și câteva în spațiul aerian al regiunilor Briansk, Kursk și Oryol. O persoană a fost rănită în atacul nocturn, ar fi vorba despre un tânăr de 18 ani, care și-a pierdut o mână. Câteva clădiri au fost avariate, a anunțat guvernatorul Belgorod, Viaceslav Gladkov, pe Telegram.
- Ucraina și-a făcut drone cu rază lungă de acțiune. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat, luni seară, că o dronă de producție proprie, capabilă să atingă ținte la 3.000 de kilometri distanță, a fost testată cu succes. Rezultate pozitive a avut și utilizarea rachetei ucrainene Neptune. "Putem spune că suntem mulțumiți", a declarat el, fără a oferi alte detalii.
- Dronă în curtea școlii. Rusia a lansat 137 de drone asupra Ucrainei, în timpul nopții. Resturi de drone au căzut în curtea unei școli în timpul orelor, provocând un incendiu. Elevii se aflau într-un adăpost. Atacuri ruse au lovit de asemenea un sit de infrastructură esențială în regiunea Zaporojie, tăind curentul pentru peste 3.000 de gospodării și electricitatea în trei sate. În regiunea Dnipropetrovsk (centru-est), un atac rus cu drone a avariat la rândul său un sit de infrastructură, provocând un puternic incendiu.
Discuțiile de pace
- Trump ia în calcul recunoașterea Crimeii ca teritoriu rusesc. Administrația Trump ia în considerare recunoașterea regiunii Crimeea ca teritoriu rusesc, în încercarea de a pune capăt războiului început de Rusia în Ucraina, susțin surse apropiate administrației de la Casa Albă. Totodată, oficialii au discutat și posibilitatea ca SUA să solicite Națiunilor Unite să adopte o poziție similară, arată surse citate de publicația Semafor. O astfel de solicitare ar alinia administrația Trump cu poziția președintelui rus Vladimir Putin, care a considerat mult timp Crimeea ca fiind parte a teritoriului său. Casa Albă a refuzat să comenteze opțiunea vehiculată în presa americană.
- Trump se pregătește pentru discuții cu Putin. O convorbire telefonică Trump-Putin este anunțată pentru marți, între orele 13.00-15.00 GMT (15.00-17.00 ora României). Șeful de la Casa Albă și-a exprimat optimismul cu privire la progresele în negocierile de pace. El a sugerat că discuțiile vor include „împărțirea unor active,” cum ar fi centrala nucleară Zaporojie, aflată sub control rusesc. Totuși, Putin continuă să respingă o propunere americană de încetare a focului, cerând ca Ucraina să renunțe la aspirațiile sale de aderare la NATO și să cedeze teritoriile ocupate.
- Discuțiile s-au încheiat. Președinții american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, au purtat marti o discuție telefonică ce a durat mai bine de o oră și jumătate. Ulterior, Kremlinul și Casa Albă au transmis câte un comunicat în care au prezentat ce au discutat cei doi președinți și la ce concluzii au ajuns. Astfel, în urma discuției cu Donald Trump, Vladimir Putin a ordonat oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene timp de 30 de zile, se arată în comunicatul Kremlinului.De asemenea, un alt punct semnificativ al convorbirii a fost acordul pentru un schimb de prizonieri de război, fiecare parte urmând să elibereze câte 175 de prizonieri. La rândul său, Casa Albă a transmis că ambii lideri au fost de acord că acest conflict trebuie să se încheie cu o pace durabilă. Totodată, spune Casa Albă, Trump și Putin au convenit că mişcarea către pace va începe cu o încetare a focului în domeniul energiei şi al infrastructurii. Detalii AICI.
- Condiția lui Putin pentru pace. Vladimir Putin cere suspendarea tuturor livrărilor de arme către Ucraina în timpul oricărei încetări a focului, anunță surse citate de Bloomberg. Un înalt oficial european a spus că Europa este extrem de reticentă să accepte cererea. Ar risca o situație în care Rusia ar putea să se reînarmeze pe perioada armistițiului, dar Ucraina să fie împiedicată să facă acest lucru.
- Discuții cu partenerii. Pentru a-și reduce dependența de alte țări, Ucraina își dublează capacitatea de producție a industriei sale militare, cu un accent special pe drone și rachete cu rază lungă de acțiune. Zelenski a anunțat că subiectul investițiilor în industria militară ucraineană va fi abordat joi la întâlnirea reprezentanților militari ai partenerilor Ucrainei care va avea loc la Londra.
- Erdogan vrea să discute cu Trump. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să organizeze o întâlnire cu Donald Trump la Casa Albă, posibil până la sfârșitul lunii aprilie. Erdogan consideră că relațiile mai strânse între SUA și Turcia sunt esențiale pentru stabilitatea regională, în condițiile în care Ankara dorește un rol mai important în medierea conflictelor din Ucraina și Siria.
- "O șansă realistă". Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, și-a exprimat optimismul că discuțiile în curs între Statele Unite și Rusia cu privire la Ucraina ar putea duce la o încetare a focului și la restabilirea păcii în Europa. „Tabăra pentru pace este în plină desfășurare! Un sfârșit timpuriu al războiului a fost încurajat în mod constant. (...) Țările care promovează pacea trebuie să se unească mai strâns ca niciodată, deoarece există încă forțe politice care lucrează împotriva păcii”, a spus Szijjarto într-o postare pe Facebook.
Alte informații relevante
- Kremlinul amenință cu război total. Administrația Putin a emis un avertisment dur, susținând că NATO ar putea fi atras într-un război total dacă Marea Britanie și Franța își duc mai departe planul de a trimite trupe de menținere a păcii în Ucraina, scrie Daily Mail. Dmitri Medvedev a sugerat, de asemenea, că președintele american înțelege poziția Moscovei, afirmând că desfășurarea trupelor occidentale în Ucraina le-ar transforma în ținte militare legitime.
- Patru țări se retrag din Convenția de la Ottawa. Este vorba despre Polonia și țările baltice, care au anunțat că părăsesc Convenția internațională privind interzicerea minelor antipersonal, invocând necesitatea de a-și consolida apărarea, după declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei, informează marți Reuters și AFP. "Cu această decizie, trimitem un mesaj clar: țările noastre sunt gata și pot utiliza toate măsurile necesare pentru a ne apăra teritoriul și libertatea", au subliniat miniștrii Apărării din cele patru țări, într-un comunicat comun.
- UE a publicat harta rețelelor de dezinformare ale Rusiei și Chinei. Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) a publicat o hartă a rețelelor de dezinformare rusești și chineze, alcătuite din 2.055 de canale oficiale de informare, mass-media publice, conturi controlate de serviciile de informații și altele fără legătură directă cu statul, dar care îi difuzează mesajele. Harta permite identificarea legăturilor dintre ele și vizualizarea modului în care Rusia și China interacționează uneori pentru a "consolida mesajele antioccidentale".
- Italia și Spania ezită. Cele două țări au ridicat obiecții cu privire la pachetul de ajutor militar de 43 de miliarde de dolari propus de UE pentru Ucraina. Ministrul italian de Externe, Antonio Tajani, a declarat că planul necesită discuții suplimentare și că Italia așteaptă rezultatul viitoarei convorbiri dintre președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin.
- Putin nu se bazează pe relaxarea sancțiunilor. Liderul rus le-a cerut oamenilor de afaceri din țara sa să nu se bazeze pe restabilirea completă a liberului schimb sau a circulației capitalurilor dacă sancțiunile occidentale împotriva Rusiei vor fi relaxate. „Concurenții noștri vor dori întotdeauna să ne slăbească și să ne acapareze. Chiar dacă o parte va face un gest și se va oferi să ridice sau să ușureze ceva, o altă metodă de a ne cauza probleme va fi găsită imediat”, a spus Putin. Țările din întreaga lume au impus Rusiei sancțiuni ample de la invadarea Ucrainei de acum trei ani.
- Rusia intră în cursa pentru exploatarea metalelor rare. Rusia a anunțat că va produce aproximativ 60.000 de tone metrice de carbonat de litiu în anul 2030, anunț venit în timp ce SUA au convenit deja cu Ucraina un acord (încă nesemnat) care va oferi companiilor americane un acces preferențial la exploatarea mineralelor rare ucrainene după ce se va încheia războiul cu Rusia, care controlează o parte din aceste zăcăminte ucrainene în teritoriile ocupate.