Sub amenințarea unei revolte interne, Ursula von der Leyen a fost nevoită să-și ajusteze planul bugetar multianual al Uniunii Europene.
Președinta Comisiei a acceptat să aloce mai mulți bani regiunilor sărace decât intenționase inițial, în încercarea de a liniști doi comisari aflați la extreme politice: Raffaele Fitto (dreapta italiană) și Roxana Mînzatu (socialistă din România), potrivit unui document obținut de Politico.
Von der Leyen se află într-o poziție delicată: trebuie să obțină susținerea celor 27 de comisari europeni, a Parlamentului tot mai vocal și a guvernelor naționale, care trebuie să aprobe bugetul până la finalul lui 2027.
Potrivit a doi oficiali UE, concesia privind menținerea sprijinului financiar pentru regiunile defavorizate asigură deocamdată susținerea din cadrul Comisiei. „Dimensiunea regională nu este complet pierdută”, a declarat un oficial UE, sub protecția anonimatului.
Pas înapoi de la centralizarea fondurilor
Inițial, von der Leyen propusese ca guvernele centrale să aibă mai mult control asupra celor aproximativ 400 de miliarde de euro alocate dezvoltării regionale.
Argumentul: reforme mai rapide, birocrație redusă. Dar criticii au avertizat că o astfel de mutare ar marginaliza regiunile sărace și ar accentua dezechilibrele. După presiuni din mai multe direcții, Comisia și-a reconsiderat planul.
Politica de coeziune, introdusă în anii ’70, a fost un element central în reducerea decalajelor între regiunile bogate și cele sărace. Abandonarea acestui principiu ar fi fost o ruptură majoră. „Fac doar concesii minime, dar ideile lor iniţiale erau atât de nepopulare, încât au fost nevoiţi să cedeze”, a declarat Siegfried Mureșan, negociatorul PPE pentru buget.
Comisia menține FSE după presiunea socialiștilor
Una dintre cele mai importante concesii obținute de social-democrați a fost păstrarea Fondului Social European (FSE), vital pentru formarea profesională a tinerilor și a șomerilor. Sprijinul pentru von der Leyen la moțiunea de cenzură din Parlament a fost condiționat de păstrarea acestui program, susțin sursele Politico. Roxana Mînzatu, comisar din partea României, a fost una dintre vocile principale ale acestei solicitări.
Totuși, proiectul Comisiei nu include încă o sumă clară alocată FSE, ceea ce a generat nemulțumiri. „Socialiștii nu au câștigat prea mult”, a declarat un al doilea oficial UE sub protecția anonimatului.
Susținătorii politicii de coeziune cer păstrarea așa-numitei „formule Berlin”, care prioritizează alocarea fondurilor în funcție de criterii precum populația, PIB-ul regional și rata sărăciei.
Siegfried Mureșan a avertizat: „Nu am văzut încă nicio alternativă viabilă și credibilă la formula de la Berlin. Și știm, de asemenea, că încercările de a o modifica în trecut au eșuat”.
Berlinul, îngrijorat de împrumuturile UE
Separat, Germania a criticat Comisia pentru oferirea de împrumuturi ieftine țărilor care cheltuie peste planurile asumate, temându-se de un precedent periculos. „Instrumentele de îndatorare în UE pot fi doar un instrument absolut excepțional într-o criză acută. Un instrument de îndatorare permanent pentru cheltuieli generale ar fi o linie roșie pentru noi”, a transmis un oficial german.
Un diplomat UE a completat: „Este ca şi cum ai astupa o gaură cu alta. Acest lucru duce doar la creşterea datoriilor şi la reducerea şi mai mare a spaţiului fiscal”.