Valul de amenințări cu bombă care afectează de câteva zile traficul aerian european a continuat vineri, cu noi alerte în mai multe țări, inclusiv România. Avioane de luptă au fost ridicate de la sol pentru a escorta aeronave civile, unele zboruri au fost deviate, iar amenințările au ajuns și la sediile unor televiziuni.
NATO a dispus o patrulare aeriană în apropierea graniței dintre Ungaria și România, potrivit ministrului ungar al Apărării. Este prima implicare a Alianței raportată în această serie de incidente.
Autoritățile europene încearcă să stabilească cine se află în spatele amenințărilor, care până acum s-au dovedit false. Guvernul irlandez suspectează o campanie coordonată de perturbare, iar ministrul spaniol de Externe vorbește despre o posibilă operațiune de război psihologic.
Potrivit Reuters, peste 30 de zboruri au fost afectate numai marți și joi. Vineri au apărut noi amenințări în mai multe țări, iar bilanțul continuă să crească.
Unde au fost alerte vineri
Cele mai importante incidente raportate pe 6 noiembrie:
- România – un avion TAROM, cu 102 pasageri la bord, care zbura de la Praga la București, a fost vizat de o amenințare cu bombă. Aeronava a fost escortată de avioane militare ungare și a aterizat în siguranță pe Aeroportul Henri Coandă. SRI a anunțat că alerta a fost falsă.
- Ungaria – avioane de luptă ridicate de trei ori. Forțele aeriene ungare au escortat trei aeronave civile: una care zbura de la Bruxelles la Sofia și alte două care plecaseră din Praga, spre București și Cipru. Ministrul Apărării a anunțat și că NATO a ordonat o patrulare aeriană în apropierea frontierei româno-ungare.
- Cehia – nouă zboruri vizate. Poliția a primit amenințări referitoare la aeronave care plecau sau urmau să aterizeze la Praga. Niciun zbor nu a fost anulat din acest motiv, potrivit aeroportului.
- Italia – un avion deviat la Veneția. O cursă Wizz Air care zbura de la Praga la Roma a fost redirecționată spre Veneția, unde au fost efectuate verificări de securitate.
- Franța – patru noi amenințări. Autoritățile au raportat alerte privind aeronave care traversau spațiul aerian francez. Toate au aterizat în siguranță.
- Danemarca – alertă pe aeroportul din Copenhaga. Poliția a investigat amenințări care vizau traficul aerian, dar a stabilit că nu exista un pericol pentru pasageri. Aeroportul a continuat să funcționeze normal.
- Portugalia – un avion Ryanair verificat. O cursă care venea de la Roma a aterizat conform programului la Lisabona, după o amenințare cu bombă. Alerta s-a dovedit falsă, potrivit AFP.
- Olanda – verificări la Amsterdam. Poliția militară a controlat un avion KLM sosit de la Praga, fără să descopere explozibili.
- Irlanda și Bulgaria – amenințările ajung la televiziuni. Postul public irlandez RTÉ și televiziunea bulgară Nova TV au primit mesaje de amenințare. Sediile RTÉ au fost evacuate, iar activitatea televiziunii a fost perturbată. Și postul britanic Sky a raportat o amenințare de securitate.
De ce sunt deviate avioanele, chiar dacă amenințările se dovedesc false
Potrivit unei explicații publicate de The Guardian, companiile aeriene au echipe specializate care evaluează fiecare amenințare și stabilesc cât de credibilă este. Alertele sunt clasificate în trei categorii: roșu, dacă amenințarea este considerată credibilă, galben, dacă este parțial credibilă, și verde, dacă nu prezintă credibilitate.
Dacă avionul se află deja în aer, sunt posibile doar două clasificări: roșu sau verde. În cazul unei amenințări credibile, prioritatea piloților este să aterizeze cât mai repede, în condiții de siguranță. Dacă aeronava se află încă la sol, pot fi dispuse evacuarea pasagerilor și verificări suplimentare.
Experții în securitate aeriană atrag atenția că amenințările false nu sunt neobișnuite, dar numărul mare de incidente din această săptămână este ieșit din comun. În plus, informațiile despre zboruri, orare și tipurile de aeronave sunt astăzi disponibile public, ceea ce permite oricui să formuleze amenințări aparent credibile, fără să aibă acces la informații confidențiale.
Mesaje semnate „Mihail Andropov”. Ce spun autoritățile
O parte dintre amenințările transmise vineri instituțiilor media au venit prin e-mailuri semnate cu numele „Mihail Andropov”. Potrivit Reuters, mesajele primite de RTÉ și Nova TV aveau titlul „Mesaj către Occident” și prezentau amenințările drept începutul unei serii de atacuri asupra mijloacelor de transport din Europa.
Nu se știe cine a trimis mesajele și dacă expeditorul are vreo legătură cu amenințările la adresa avioanelor. Reuters precizează că nu a putut verifica identitatea persoanei care a revendicat acțiunile.
Mai multe companii aeriene și aeroporturi din Italia primiseră, joi, mesaje care pretindeau că provin de la membrii unei grupări extremiste rusești, „Statul Masculin”, o mișcare antifeministă interzisă în Rusia.
Fondatorul grupării, bloggerul Vladislav Pozdniakov, a negat orice implicare și a susținut că organizația nu mai există.
Autoritățile nu au confirmat autenticitatea niciuneia dintre aceste revendicări.
Suspiciuni de război hibrid
Ministrul spaniol de Externe, José Manuel Albares, consideră că numărul mare de incidente și asemănările dintre ele ridică suspiciuni privind o operațiune coordonată. „Nu poate fi o simplă coincidență faptul că atât de multe incidente, cu exact același mod de operare, au loc în întreaga Europă”, a declarat Albares pentru televiziunea publică spaniolă TVE.
Potrivit ministrului, cea mai rezonabilă ipoteză este că Europa se confruntă cu „o tentativă de agresiune hibridă și o formă de război psihologic”.
Și guvernul irlandez consideră probabil ca amenințările să facă parte dintr-o campanie coordonată de perturbare a activităților cotidiene. Într-un comunicat publicat vineri, autoritățile de la Dublin au precizat că poliția, armata și instituțiile responsabile de securitatea cibernetică și aviație colaborează cu partenerii europeni pentru identificarea autorilor.
Experții în securitate consultați de Reuters spun că incidentele prezintă caracteristicile unui atac hibrid, dar nu exclud nici posibilitatea ca unele amenințări să fie opera unor imitatori sau a unor persoane care acționează independent.
Niciun stat nu a atribuit oficial responsabilitatea pentru acest val de amenințări.
Incidentele apar după o serie de acte de sabotaj și atacuri cibernetice care au vizat infrastructura și servicii esențiale din Europa, de la instalații electrice și obiective legate de apărare până la sistemele frigorifice ale unor supermarketuri.
Mai mulți oficiali europeni au acuzat anterior Rusia că desfășoară operațiuni hibride împotriva statelor care sprijină Ucraina. Moscova a respins acuzațiile. Nu există însă dovezi publice care să lege Rusia de actualele amenințări cu bombă.
SRI: Toate alertele verificate la București au fost false
În România, Serviciul Român de Informații a anunțat vineri că Brigada Antiteroristă a efectuat verificări asupra aeronavelor vizate de amenințări, fără să descopere dispozitive explozive. „Înțelegem îngrijorarea provocată de amenințările cu bombă care au vizat în ultimele zile mai multe zboruri din toată Europa, inclusiv curse cu destinația București”, a declarat purtătorul de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea, potrivit Digi24.
El a explicat că verificările, debarcarea pasagerilor și controalele suplimentare ale bagajelor sunt măsuri de precauție și nu înseamnă că existența unei bombe a fost confirmată.
Pe lângă cursa TAROM de vineri, joi au fost vizate un zbor Wizz Air de la Milano la București și alte aeronave care aveau legătură cu aeroportul Henri Coandă.
SRI a precizat că traficul aerian s-a desfășurat în condiții de siguranță și că anchetele pentru identificarea autorilor sunt în desfășurare, în cooperare cu autoritățile din alte state. „Revendicările care circulă în spațiul public nu reprezintă dovezi privind originea amenințărilor”, a avertizat Marincea.
Reprezentantul SRI le-a cerut pasagerilor să își păstreze calmul, să urmărească informațiile transmise de autorități și companiile aeriene și să respecte indicațiile personalului aeroportuar.
Cum a început valul de amenințări
Alertele au început să se înmulțească la începutul săptămânii.
Luni, un avion Wizz Air care zbura de la Londra spre Sofia a fost deviat la Budapesta, după o amenințare cu bombă. Marți au fost vizate cel puțin șapte zboruri și o navă de croazieră.
Joi, situația s-a amplificat, cu cel puțin 27 de zboruri afectate în mai multe țări europene.
Unul dintre cele mai grave incidente din punctul de vedere al perturbării traficului a implicat un avion Aer Lingus care zbura de la Dublin la Roma, cu 151 de pasageri și șase membri ai echipajului. Aeronava a fost interceptată de avioane de luptă franceze și redirecționată către baza militară Évreux, din Normandia. Pasagerii au fost evacuați, iar echipele specializate au verificat avionul.
Autoritățile franceze au deschis și o anchetă privind comunicarea dintre piloți și serviciile de control, scrie Le Monde, după ce au apreciat că echipajul nu a cooperat conform așteptărilor. Compania Aer Lingus a respins această interpretare și a susținut că piloții săi au colaborat pe deplin cu autoritățile.
În Bulgaria, trei aeronave Ryanair au fost escortate de avioane militare. Două au aterizat la Sofia, iar una a fost deviată spre Plovdiv.
În Austria, avioane Eurofighter au însoțit aeronave civile vizate de amenințări, iar în Polonia un avion LOT a fost oprit înainte de decolare pentru verificări.
Toate aeronavele afectate au aterizat în siguranță, iar controalele efectuate până acum nu au dus la descoperirea unor dispozitive explozive.
