Alertele aeriene costă Ucraina aproximativ 45 de milioane de dolari pentru fiecare oră în care activitatea economică este paralizată, afirmă Oleksandr Kravcenko, ministrul Economiei și Mediului de la Kiev.
Rusia a început să vizeze tot mai frecvent infrastructura care susține economia Ucrainei, atacând obiective industriale, depozite, centre logistice și centre de date. Kravcenko a descris aceste atacuri drept o încercare de a „distruge practic întreaga economie”.
„Ceea ce nu am anticipat pe deplin a fost cât de repede va dezvolta Rusia aceste drone propulsate de motoare cu reacție și le va folosi pentru a lovi totul”, a declarat el, referindu-se la utilizarea de către Rusia a noilor arme care au lovit Kievul în ultimele săptămâni, scrie The Guardian.
Atacurile obligă mari segmente ale economiei să se oprească în mod repetat, în condițiile în care angajații sunt trimiși în adăposturi. Alarmele pot dura până la 10 ore pe zi.
„Dacă oamenii sunt într-un buncăr, activitatea economică se oprește”, a spus el.
Pentru a reduce costurile economice ale alertelor, Guvernul a introdus recent un nou sistem de avertizare în două niveluri, menit să permită companiilor să continue să funcționeze în timpul alertelor aeriene prelungite.
O alertă „roșie” indică o amenințare cu rachete și presupune că oamenii trebuie să se adăpostească, în timp ce avertizarea „galbenă” este folosită în cazul amenințărilor reprezentate de drone și permite multor companii să rămână deschise.
Mai mult de jumătate dintre companii funcționează în timpul alertelor galbene, a afirmat Kravcenko.
O alertă galbenă nu garantează însă siguranța. Acest lucru a devenit evident luni, când o dronă rusească propulsată de un motor cu reacție a lovit sediul Academiei Naționale de Științe din centrul Kievului, în timpul unei alerte galbene. Două persoane au fost ucise, în timp ce angajații se aflau încă în clădire.
Pagube de miliarde de dolari
Kravcenko a spus că atacurile rusești au provocat numai în acest an pagube estimate la 10 miliarde de dolari asupra activelor fixe. Printre ținte s-au numărat combinate siderurgice, depozite, infrastructură logistică și, cel mai recent, centre de date. Rusia a blocat, de facto, și porturile ucrainene de la Marea Neagră, prin care era realizată anterior cea mai mare parte a exporturilor țării.
Ministrul consideră că Guvernul este mai bine pregătit în acest an pentru ceea ce ar putea fi „cea mai dificilă, cea mai grea iarnă” de la începutul războiului. Sunt așteptate noi presiuni asupra aprovizionării cu energie, infrastructurii și companiilor deja afectate de luni de atacuri.
Pentru a se proteja de viitoare atacuri, Guvernul analizează în prezent posibilitatea ca mai multe companii private să poată achiziționa sisteme de apărare antiaeriană pentru Ucraina, a declarat ministrul. El a avertizat însă că firmele nu se vor putea proteja niciodată complet împotriva rachetelor și dronelor rusești.
Pagubele provocate de atacuri se adaugă presiunilor deja severe asupra finanțelor statului.
Președintele Volodimir Zelenski a estimat recent deficitul bugetar rămas al Ucrainei pentru acest an la aproximativ 27 de miliarde de dolari. Cifra a generat întrebări din partea unor guverne europene cu privire la modul în care a apărut acest deficit, în condițiile în care UE a aprobat deja un pachet de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, pentru 2026 și 2027.
Kravcenko a spus că Guvernul a redus între timp deficitul la 20 de miliarde de dolari, prin diminuarea cheltuielilor și identificarea unor rezerve interne suplimentare.
Ucraina caută ajutor suplimentar
Kievul caută acum sprijin suplimentar din partea UE, Japoniei, Canadei și Marii Britanii, inclusiv posibilitatea de a devansa unele împrumuturi prevăzute inițial pentru anul viitor, a precizat ministrul.
„Există o activitate foarte intensă cu toți partenerii noștri internaționali pentru a obține surse suplimentare de finanțare”, a spus el.
Kravcenko a respins afirmațiile potrivit cărora deficitul ar fi fost provocat de administrare defectuoasă sau corupție. El a spus, de asemenea, că situația nu este rezultatul unor cheltuieli excesive în perioada în care Mihailo Fedorov s-a aflat la conducerea Ministerului Apărării.
Potrivit lui Kravcenko, deficitul reflectă atât veniturile statului, mai mici decât cele anticipate, cât și creșterea costurilor războiului.
„Costul războiului pur și simplu crește”, a spus el, indicând necesitatea unor sisteme suplimentare de apărare antiaeriană și a accelerării dezvoltării unor drone capabile să intercepteze noile arme rusești propulsate de motoare cu reacție.
În același timp, scandalurile de corupție care au implicat persoane din cercul apropiat al lui Zelenski au afectat încrederea în Guvern, atât în Ucraina, cât și în rândul donatorilor occidentali.
Kravcenko arată că s-au făcut progrese în combaterea problemei, dar a recunoscut că Ucraina se confruntă atât cu fenomenul corupției, cât și cu o problemă persistentă de percepție, atât în țară, cât și în străinătate.
„Apreciez foarte mult presiunea partenerilor europeni asupra reformelor”, a spus el, adăugând că Ucraina trebuie să abordeze și percepția privind corupția, atât pe plan intern, cât și extern.
Necesarul de finanțare externă al Ucrainei pentru 2027 este estimat la 52,6 miliarde de dolari, însă până acum au fost asigurate doar aproximativ 20 de miliarde de dolari, potrivit ministrului. Sunt analizate în continuare majorări de taxe și reduceri ale cheltuielilor.
Întrebat dacă ascensiunea partidelor sceptice față de sprijinul acordat Ucrainei în Franța și Germania ar putea slăbi angajamentul occidental față de Kiev, Kravcenko a răspuns: „Sunt îngrijorat? Cred că ar trebui să fiu, probabil”.
„Oboseala generală crește în Europa”, a adăugat el.
Opoziția din Republica Moldova inițiază procedura de suspendare a președintei Maia Sandu
Noul clasament WTA: Locul pe care îl ocupă Sorana Cîrstea
Fraudă la examenele auto. Peste 100 de permise anulate și o singură condamnare cu executare
Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a demisionat. Ar putea reveni la putere ca premier
