Ucraina a renunţat la lista neagră „a sponsorilor războiului”, piesa centrală a campaniei sale de presiune asupra companiilor care fac afaceri în Rusia.
Informația a fost confirmată, vineri, de agenţia responsabilă, transmite Reuters.
Sfârşitul listei negre, care a stânjenit aproximativ 50 de companii importante identificate că operează în Rusia şi ajută indirect în războiul Kremlinului din Ucraina, reprezintă o concesie a Kievului, deoarece încearcă să menţină un sprijin internaţional fragil.
Criticii spun că campania de „nume şi ruşine” a fost neplăcută şi subiectivă, în timp ce susţinătorii spun că a scos la iveală modul în care industria a rămas loială Moscovei.
Decizia a marcat nu numai sfârşitul listei, dar şi părţi de informaţii de pe un site web asociat au dispărut.
B4Ukraine, o coaliţie de grupuri ale societăţii civile, a declarat că dispariţia listei este dezamăgitoare şi că majoritatea guvernelor au făcut puţine presiuni asupra companiilor pentru a tăia legăturile cu Rusia.
Karin Doppelbauer, deputată austriacă din partidul liberal Neos, a criticat guvernul de la Viena pentru că a exercitat presiuni asupra listei negre.
„Guvernul trebuie să înţeleagă că orice relaţie confortabilă cu Putin s-a încheiat”, a spus ea.
În timp ce unele companii şi-au schimbat cursul în relaţiile lor de afaceri cu Rusia ca urmare a apariţiei pe listă, majoritatea şi-au exprimat în schimb indignarea şi uneori au folosit presiunea politică pentru a ieşi de pe lista neagră.
Sfârşitul listei, vineri, a coincis cu cel mai mare atac aerian al Rusiei asupra instalaţiilor energetice ucrainene de până acum.
Atacul cu rachete şi drone a lovit un vast baraj deasupra râului Nipro, a ucis cel puţin cinci oameni şi a lăsat pe alţi peste un milion fără energie, forţând Kievul să caute aprovizionare de urgenţă cu energie electrică din Polonia, România şi Slovacia, au declarat oficialii de la Kiev.
Tara Van Ho, profesor asociat de drept şi drepturile omului la Universitatea din Essex, a descris închiderea listei drept ”tristă”.
”Legislaţia internaţională recunoaşte că întreprinderile au responsabilitatea de a respecta drepturile omului de-a lungul lanţurilor lor de aprovizionare, iar asta nu include sprijinirea financiară a unui stat precum Rusia”, a spus ea.
Țările care au făcut presiuni
A scăpa de listă înseamnă că companiile care nu sunt supuse sancţiunilor occidentale se pot confrunta cu puţine presiuni publice pentru a părăsi Rusia.
Oameni familiarizaţi cu discuţiile care au dus la desfiinţarea listei au spus că au existat presiuni concertate din partea ţărilor, supărate de includerea companiilor lor.
„Este China, dar nu numai China”, a spus o persoană care are cunoştinţe directe despre această problemă, arătând, de asemenea, presiunile din partea Franţei pentru a elimina de pe listă retailerul Auchan şi Leroy Merlin.
Beijingul, un mare consumator de cereale ucrainene, a cerut în februarie ca Kievul să scoată de pe listă 14 companii chineze pentru ”eliminarea impacturilor negative”.
Deşi China este văzută ca un aliat al Rusiei, Kievul a spus că speră ca a doua economie a lumii să participe la un summit pe care îl organizează în lunile următoare al liderilor mondiali pentru a promova viziunea preşedintelui Volodimir Zelenski despre pace.
O a doua sursă a spus că Austria, China, Franţa şi Ungaria au exercitat presiuni asupra Kievului în legătură cu lista.
O a treia persoană a spus că a existat o frustrare faţă de Ucraina pentru că a selectat companiile din ţările care susţin Kievul.
Ministerele de externe din cele patru ţări nu au răspuns sau au refuzat solicitările de comentarii, iar sursele au cerut toate anonimatul din cauza sensibilităţii problemei.