Emmanuel Macron și Friedrich Merz au criticat Uniunea Europeană pentru deschiderea unor canale de comunicare cu Vladimir Putin, intrând astfel în conflict cu o mare parte a celorlalte state membre.
Într-un summit nocturn surprinzător de tensionat la Bruxelles – primul din 2010 fără fostul premier ungar Viktor Orbán, cunoscut pentru pozițiile sale contrariante –, președintele Franței și cancelarul Germaniei au ironizat încercările președintelui Consiliului European, António Costa, care acționează în numele tuturor celor 27 de state membre, de a lua legătura cu Kremlinul.
Informaţia este dezvăluită de Politico, după ce a vorbit cu cinci diplomați și oficiali europeni familiarizați cu discuțiile purtate cu ușile închise.
Semnificativ este faptul că alți lideri europeni l-au susținut pe Costa.
Aceste dispute scot la lumină tensiunile mocnite din interiorul UE privind abordarea față de Rusia și întrebarea cine ar trebui să vorbească în numele Europei.
Liderii unora dintre cele mai ferme state anti-ruse, precum și cei ai Danemarcei și Olandei, s-au aliniat poziției lui Macron și Merz, iar unii și-au exprimat o furie fără precedent față de António Costa, au declarat trei dintre oficiali.
„Uniunea Europeană nu poate să își asume rolul de mediator în aceste negocieri”, a declarat pentru Politico premierul Estoniei, Kristen Michal.
„Sugestia că ar fi nevoie de canale alternative sau de piste diplomatice paralele e greșită. Istoria ne oferă un avertisment clar cu privire la încercările de a construi cadre alternative de negociere cu dictatorii.”
UE discută de luni întregi despre ce fel de comunicare ar trebui să aibă cu Putin, dacă ar trebui să existe una și cine ar trebui să o conducă.
Urgența a venit după ce președintele american Donald Trump a încheiat acordul provizoriu de pace cu Iranul și a sugerat, la summit-ul G7 din Franța, că își îndreaptă din nou atenția spre Ucraina.
Șeful de cabinet al lui Costa, Pedro Lourtie, a contactat oficiali de la Moscova de două ori în ultimele săptămâni, au declarat cinci oficiali.
În contextul în care încercările conduse de SUA de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei par blocate, statele europene sunt divizate între cei care vor să prioritizeze diplomația și cei care consideră că prioritatea trebuie să fie ajutorul militar acordat Ucrainei.
Clarificarea pozițiilor
Discuția de joi seară despre Rusia și Ucraina – desfășurată fără consilieri și chiar fără telefoane mobile, din cauza sensibilității subiectului, și care a durat cu două ore mai mult decât era prevăzut – a evidențiat apariția a două tabere principale.
Poziția lui Macron și Merz este că momentul pentru a discuta cu Putin nu a sosit încă și că, atunci când va veni, așa-numitul grup „E3” – Franța, Germania și Marea Britanie – ar trebui să conducă negocierile.
„Cred că președintele Franței a pus lucrurile în ordine și a clarificat situația”, a declarat un oficial francez, sugerând că Macron și-a expus argumentele în fața lui Costa în timpul summit-ului.
Alți lideri – „un număr foarte mare”, potrivit unui oficial european – au susținut poziția opusă, considerând că acesta este rolul Uniunii Europene și sprijinindu-l pe Costa.
„Prima întrebare este dacă Putin vrea să negocieze. Până atunci, nimeni altcineva în afară de Costa nu poate reprezenta Uniunea Europeană”, a declarat pentru Politico premierul belgian Bart De Wever, la ieșirea de la discuții.
„Dacă el (Putin) își va arăta disponibilitatea de a negocia, atunci cred că va trebui să decidem din nou cum procedăm.”
Toți oficialii și diplomații citați de Politico au preferat anonimatul pentru a putea vorbi liber despre discuțiile purtate cu ușile închise.
E3, E5 sau UE?
Summit-ul de joi seară a scos la iveală mai multe linii de fractură.
Pe lângă disputa Costa versus E3, Italia și Polonia – care formează informal grupul „E5” – s-au declarat frustrate că au fost excluse din primele discuții dintre E3 și președintele ucrainean Volodimir Zelenski înaintea summit-ului, au declarat doi oficiali.
Alți oficiali europeni s-au întrebat de ce Consiliul European ar trebui să își asume acest rol de negociere în numele UE și nu Comisia Europeană sau Serviciul European de Acțiune Externă, instituția responsabilă de politica externă a Uniunii, condus de Kaja Kallas.
Contacte secrete cu Moscova
Mesajul lui Merz către ceilalți lideri a fost că, deși Costa reprezintă Uniunea Europeană, el nu ar trebui să joace rolul de mediator, a declarat un diplomat al unei mari țări europene.
Merz a vrut să evite un conflict deschis cu Costa la masa negocierilor, dar i-ar fi transmis acest lucru „prin alte mijloace”, potrivit diplomatului.
Costa a fost „extrem de neprofesionist”, a spus acesta, pentru că a ascuns amploarea contactelor sale cu Rusia, care au devenit cunoscute abia după apariția unor informații în presă.
Unele țări au fost „furioase” din cauza acestor contacte cu Moscova, potrivit unui diplomat european implicat în dosar.
Mai mulți lideri au aflat despre convorbiri abia după ce acestea au apărut în mass-media și au reacționat cu indignare, au declarat alți trei diplomați.
Echipa lui Costa a explicat că aceste contacte „au avut unicul obiectiv de a stabili un canal de comunicare pentru ca, atunci când va veni momentul, să existe o cale diplomatică de dialog cu Rusia, prin care să fie apărate interesele Uniunii Europene”.
Totodată, echipa lui Costa a precizat că discuțiile au fost „scurte” și că nu au avut un conținut substanțial.
Unul dintre diplomați a afirmat că biroul lui Costa a informat Germania, Franța, Marea Britanie și Comisia Europeană înainte ca apelurile să aibă loc.
Însă alți trei diplomați au susținut că Berlinul nu fusese avertizat.
„Trebuie să existe un mecanism de mandat și raportare”
Pentru ca eventualele discuții cu Moscova să funcționeze, „avem nevoie de un sistem de mandat și de raportare”, a declarat un alt diplomat european.
Pedro Lourtie, portughezul care conduce cabinetul lui Costa și care are reputația unui bun negociator la Bruxelles, le-a explicat miercuri ambasadorilor celor 27 de state membre motivele acestor contacte, după ce informația a devenit publică graţie Bloomberg.
În timp ce s-a plâns că informațiile au fost scurse în presă, Lourtie a justificat demersul spunând că acesta a venit în urma unei solicitări directe din partea lui Zelenski, care ar fi cerut Europei să se implice în negocierile de pace.
„Avem nevoie de un format capabil să acționeze”, a declarat un înalt oficial german.
Acesta a adăugat că un asemenea format și-ar obține „legitimitatea” prin implicarea cât mai apropiată și bazată pe încredere a celorlalți parteneri europeni, precum și prin coordonarea strânsă cu Kievul și Washingtonul.
Polonia și Italia au cerut, de asemenea, să aibă un rol în aceste discuții.
Merz îi va primi miercuri la Berlin pe Macron și pe premierii Marii Britanii, Poloniei și Italiei, iar diplomații spun că tema dialogului cu Rusia se va afla, cel mai probabil, pe agenda întâlnirii.
B.B.
Un supliment alimentar comun, asociat cu o evoluție mai rapidă către demență
Horoscop zilnic: 19 iunie
Cupa Mondială 2026: Anglia, start lansat, victorie spectaculoasă cu Croația. Ghana învinge Panama
Adrian Veștea este așteptat să depună lista miniștrilor la Parlament. Începe cursa pentru votul de învestitură
