Directorii principalelor agenții de informații din Europa consideră că Rusia nu dorește un acord rapid de pace cu Ucraina. Ei spun că obiectivele strategice ale Moscovei în Ucraina rămân neschimbate, iar după ultimele discuții de pace de la Geneva nu s-a înregistrat niciun progres.
Șefii a cinci agenții de spionaj europene au declarat pentru Reuters, sub condiția anonimatului, că Rusia nu dorește să pună capăt rapid războiului. Patru dintre ei au spus că Moscova folosește discuțiile cu Statele Unite pentru a promova ridicarea sancțiunilor și acorduri comerciale, iar al cincilea este de părere că discuțiile sunt doar „teatru de negocieri”.
În aceste condiții, ei s-au declarat pesimiști că războiul din Ucraina se poate sfârși în 2026.
Moscova își urmărește obiectivele
"Rusia nu urmărește un acord de pace. Își urmărește propriile obiective strategice, iar ele nu s-au schimbat", a declarat unul dintre interlocutori. Potrivit acestuia, obiectivele Mosoovei includ înlăturarea liderului ucrainean Volodimir Zelenski și transformarea Ucrainei într-o zonă tampon "neutră" față de Occident.
Principala problemă este că Rusia nici nu dorește, nici nu are nevoie de o pace rapidă, iar economia sa "nu este în pragul colapsului", a spus un alt director. Rusia ar putea fi mulțumită din punct de vedere teritorial dacă ar obține restul regiunii Donețk, dar în această variantă nu și-ar îndeplini obiectivul de a răsturna guvernul pro-occidental al lui Zelenski, a detaliat acesta.
Un al treilea șef al serviciilor secrete a declarat că există o convingere eronată că renunțarea Ucrainei la Donețk ar conduce rapid la un acord de pace. "În cazul în care rușii obțin aceste concesii, acesta este, poate, începutul unor negocieri propriu-zise", a spus oficialul, anticipând că Rusia va emite apoi alte pretenții.
Acesta și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la nivelul "foarte limitat" al abilității Occidentului de a negocia cu Rusia, inclusiv pe partea europeană, despre care Zelenski spune că ar trebui să aibă un rol activ în discuții.
Rușii lucrează pe două direcții
Doi dintre oficiali au declarat că Moscova încearcă să ducă discuțiile în două direcții diferite - una axată pe război și o a doua axată pe acorduri bilaterale cu SUA, care ar include o "șlefuire" a sancțiunilor aplicate Rusiei.
Zelenski a declarat anterior că serviciile de informații de la Kiev l-au informat că negociatorii americani și ruși au discutat despre acorduri bilaterale de cooperare în valoare de până la 12 trilioane de dolari, propuse de trimisul rus Kirill Dmitriev.
Șefii serviciilor de informații nu au menționat cum au obținut informațiile, însă Reuters menționează că acestea folosesc surse umane, comunicații interceptate și diverse alte mijloace. Toți au declarat că Rusia este considerată o țintă prioritară pentru colectarea de informații.
Afirmațiile lor indică prăpastia dintre capitalele europene și Casa Albă. Potrivit Ucrainei, administrația Trump dorește să încheie un acord de pace până în iunie, înainte de alegerile intermediare pentru Congresul american din noiembrie. Trump a spus că el crede că Vladimir Putin dorește să încheie un acord.
Discuții despre zonă demilitarizată și zonă de liber schimb
Negociatorii ucraineni și ruși s-au întâlnit săptămâna aceasta, la Geneva, pentru a treia oară în acest an, într-o rundă mediată de SUA, dar nu au realizat niciun progres în ceea ce privește punctele cheie de conflict, inclusiv teritoriul.
Moscova dorește ca Kievul să-și retragă forțele din restul de 20% din suprafața regiunii Donețk pe care Rusia nu o controlează, lucru pe care Ucraina nu îl acceptă.
Surse citate de New York Times au declarat că reprezentanții ruși și ucraineni au discutat la Geneva ideea creării unei zone demilitarizate în regiunea Donețk, care să nu fie controlată nici de forțele armate rusești, nici de cele ucrainene.
De asemenea, s-a discutat și despre crearea unei zone de liber schimb în cadrul posibilei zone demilitarizate, astfel încât propunerea să fie acceptabilă pentru ambele părți. "Totuși, posibilitățile de investiții par limitate într-un teritoriu care ar fi prins între două armate, chiar și cu un armistițiu. Cea mai mare parte a industriei din zonă este în ruine, cu o singură mină de cărbune încă funcțională, iar riscul ca conflictul să fie reaprins ar exista ani de zile", scrie ziarul american.
Alte două surse au declarat că s-a discutat și despre crearea unei administrații civile care să guverneze regiunea după război. Acest organism ar putea include reprezentanți atât din Rusia, cât și din Ucraina, dar părțile sunt încă departe de un acord.
Nimeni nu știe ce va mai face Putin
Între timp, Volodimir Zelenski a reiterat miercuri că Ucraina nu va face concesii teritoriale Rusiei și nici nu se va retrage din zonele pe care le controlează în prezent. "Mii, zeci de mii de ucraineni au fost uciși în această direcție, apărând această parte a Ucrainei", a declarat Zelenski într-un interviu acordat realizatorului radio-TV britanic Piers Morgan.
"Trebuie să înțelegem că Donbasul face parte din independența noastră. Face parte din valorile noastre. Nu e vorba despre pământ. Nu e vorba doar despre teritorii. Este vorba despre oameni", a subliniat președintele ucrainean.
Totodată, Zelenski a menționat că Ucraina are nevoie de garanții solide de securitate pentru că "nimeni nu știe când se întoarce Putin".