Mai mulți aliați europeni majori ai Statelor Unite au refuzat să participe la prima reuniune a „Board of Peace”, inițiativa lansată de președintele american Donald Trump, criticând lipsa de claritate privind finanțarea și mandatul politic al noii structuri.
Zeci de lideri și delegații naționale sunt așteptați joi la Washington, la summitul organizat de Casa Albă pentru noul consiliu ad-hoc, găzduit la instituția recent redenumită Institutul pentru Pace Donald J. Trump. Potrivit administrației americane, reuniunea va funcționa în mare parte ca o rundă de strângere de fonduri, relatează The Guardian.
Donald Trump a anunțat pe rețelele sociale că statele participante ar fi promis peste 5 miliarde de dolari pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, devastată de războiul cu Israelul și aflată într-o criză umanitară profundă. Președintele SUA a mai susținut că țările membre s-au angajat să trimită „mii de membri ai forțelor de securitate” într-o Forță Internațională de Stabilizare, alături de poliția locală, pentru menținerea ordinii în Gaza.
Scepticism profund și absențe notabile
Deși, inițial, Consiliul pentru Pace a fost prezentat ca un mecanism dedicat reconstrucției Fâșiei Gaza, mandatul său a fost ulterior extins de Trump pentru a include alte conflicte globale. Inițiativa este însă întâmpinată cu scepticism major.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat invitația, la fel ca liderii unor aliați-cheie ai SUA, inclusiv Regatul Unit, Germania și Franța. De asemenea, Trump a retras invitația adresată premierului canadian Mark Carney, după un discurs critic susținut de acesta la Forumul Economic Mondial de la Davos.
Un nou recul pentru inițiativă a venit în această săptămână, după ce Vaticanul a anunțat că nu va participa.
Criticii consideră că structura ar putea încerca să submineze rolul organizațiilor internaționale consacrate, precum Organizația Națiunilor Unite, și să-i permită lui Trump să rămână la conducerea consiliului chiar și după încheierea mandatului prezidențial.
„O preocupare este faptul că, la nivel internațional, ar trebui ca în primul rând ONU să gestioneze aceste situații de criză”, a declarat cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat al Vaticanului.
Cine participă totuși la summit
În lipsa marilor puteri europene, reuniunea va fi dominată de delegații din Orientul Mijlociu – Israel, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Turcia, Iordania și Qatar – precum și de state fără implicare directă în conflictul din Gaza, de la Argentina și Paraguay, până la Ungaria și Kazahstan.
Potrivit The Guardian, multe dintre aceste state sunt percepute ca încercând să câștige bunăvoința administrației Trump. Inițiativa Board of Peace prevede inclusiv obținerea unui loc permanent în consiliu în schimbul unei donații de 1 miliard de dolari.
Experți: „Promisiunile nu sunt suficiente”
Aaron David Miller, fost diplomat american și senior fellow la Carnegie Endowment for International Peace, a declarat că Consiliul pentru Pace va avea mari dificultăți în a răspunde întrebărilor esențiale legate de conflictul Israel–Gaza: cine va guverna teritoriul, cine va asigura securitatea și cum vor fi satisfăcute nevoile imediate ale populației palestiniene?
„Consiliul este o modalitate convenabilă pentru un președinte interesat de victorii rapide și multă mișcare în locul progresului real, pentru a crea impresia că lucrurile nu sunt complet blocate”, a spus Miller. „Poți obține promisiuni impresionante. Dar una este să promiți, alta este să livrezi.”
Și Max Rodenbeck, director al proiectului Israel/Palestina la International Crisis Group, a avertizat că inițiativa se confruntă cu un scepticism global masiv.
„Dacă această reuniune nu produce rapid îmbunătățiri concrete pe teren – mai ales pe plan umanitar – credibilitatea ei se va prăbuși rapid”, a spus el.
Absența lui Netanyahu și blocajele din teren
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, care susținuse ideea Consiliului pentru Pace în timpul unei vizite recente la Washington, a ales să nu participe la reuniune. Israelul va fi reprezentat de ministrul de externe Gideon Saar.
Potrivit The Guardian, cooperarea Israelului este dificil de obținut într-un an electoral, Netanyahu încercând să nu-și piardă sprijinul extremei drepte și să evite asocierea cu actori regionali precum Qatar sau Turcia, care au legături cu Hamas.
Între timp, planul de pace și reconstrucție pe 100 de zile, anunțat la Davos de Jared Kushner, este în impas. Comitetul Național pentru Administrarea Gazei (NCAG), format din tehnocrați, așteaptă la Cairo fără buget clar, atribuții precise sau autoritate reală.
Ajutorul umanitar către Gaza rămâne extrem de limitat, iar restricțiile privind bunurile „cu dublă utilizare” – inclusiv obiecte banale din metal – continuă să blocheze reconstrucția.
„Se pare că am ajuns să gestionăm conflictul sau post-conflictul într-un mod în care nu ne-am imaginat niciodată că o vom face”, a declarat Sam Rose, director interimar al UNRWA în Gaza.