Ministrul de externe leton Krisjanis Karins a anunţat că demisionează din funcţie, în urma deciziei procurorului general de a deschide o anchetă penală cu privire la cheltuielile ocazionate de deplasările sale aeriene, inclusiv cu avioane private, în perioada în care a fost premier.
Decizia a fost luată în urma unei întâlniri cu prim-ministrul Evika Silina, demisia urmând să intre în vigoare pe 10 aprilie, a informat joi postul public leton LSM.
Biroul procurorului general leton a anunţat pe 22 martie că a deschis o anchetă cu privire la deplasările cu avionul ale fostului prim-ministru Krisjanis Karins, suspectând o risipă de fonduri.
Procurorul a luat decizia de a începe urmărirea penală pentru a clarifica caracterul zborurilor întreprinse de Karins între 2019 şi 2023, a informat parchetul într-un comunicat.
Scandalul a izbucnit după ce presa a relatat că 612.000 euro din fonduri publice au fost cheltuiţi pe zborurile lui Karins din 2021 până în septembrie 2023. Împreună cu costurile acoperite de Uniunea Europeană, cheltuielile au totalizat 1,36 milioane de euro, conform presei locale.
Legea letonă le impune angajaţilor statului să aleagă serviciile cele mai ieftine, inclusiv în ce priveşte cursele aeriene.
Or, Karins şi delegaţia sa s-ar fi deplasat de cel puţin 18 ori cu curse aeriene fără a respecta acest principiu, astfel încât costurile suplimentare au fost suportate de contribuabilii letoni şi europeni.
Karins se deplasa atunci mai ales în ţări spre care existau zboruri regulate directe de la Riga, iar ancheta Curţii de Conturi a scos la iveală că zborurile fuseseră rezervate fără licitaţiile obligatorii.
Ancheta a fost încredinţată Biroului naţional de luptă împotriva corupţiei.
„Mă încredinţez anchetei şi capacităţii de a reexamina deciziile luate în epocă de către cancelaria de stat”, responsabilă de deplasările şefului guvernului, a declarat Karins pe 22 martie într-un comunicat.
Krisjanis Karins, născut în Statele Unite, a ocupat postul de prim-ministru între 2019 şi 2023, când a demisionat în urma unei pierderi de sprijin popular după plecarea lui Edgars Rinkevics, pe atunci ministru de externe, ales preşedinte.