Războiul din Ucraina - ce ştim în ziua 128: Rusia îşi arată bunăvoinţa cu rachete care omoară copii în somn

Războiul din Ucraina - ce ştim în ziua 128: Rusia îşi arată bunăvoinţa cu rachete care omoară copii în somn
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Ziua 128 de război aduce atacuri ale ruşilor cu rachete în zona de sud a Ucrainei, iar la Odesa sunt numeroase victime care au murit în somn, în timp ce Serghei Lavrov vede o nouă „cortina de fier” între Rusia și Occident.

Eforturi diplomatice face Indonezia, în timp ce Moscova o ceartă pe ambasadoarea UK. Conflictul se extinde până în zona arctică.

Iată cele mai importante informaţii despre războiul din Ucraina şi ramificaţiile de la acest moment:

De pe front

  • Cel puţin 21 de persoane (dintre care 6 copii) au murit, după ce un bloc de apartamente de 9 etaje, dar şi un centru de recreere din Odesa au fost lovite cu rachete de ruşi joi noaptea. Alte 38 de persoane au fost rănite.
  • Separatiștii pro-ruși spun că vor aplica pedeapsa cu moartea începând cu 2025, după ce au revizuit codul penal din așa-zisa Republică Donețk. Asta înseamnă că cei doi britanici și un marocan condamnați la moarte sub acuzația că sunt mercenari care au luptat pentru Ucraina nu vor fi executați.
  • O nouă groapă comună cu cel puțin 100 de cadavre a fost găsită în apropiere de Mariupol.
  • Situația din orașul Lisichansk, din estul Ucrainei, este „extrem de dificilă”, deoarece bombardamentele continue ale forțelor ruse fac imposibilă evacuarea civililor. „Sunt multe bombardamente și din mai multe direcții. Armata rusă se apropie din diferite direcții”, a spus guvernatorul regional al lui Lugansk, Serghei Haidai, adăugând că forțele ruse au rămas la periferia orașului, unde în prezent nu există lupte de stradă.
ADVERTISING

Occidentul, Rusia și Ucraina

  • Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a vorbit vineri, printr-o conexiune video, în Parlamentul Ucrainei, salutând perspectiva europeană a țării răvășite de război. În același timp, însă, ea a subliniat că parcursul către aderare este unul lung și a transmis o listă de reforme ce trebuie aplicate cât mai curând, de la presă, la oligarhi.
  • Comisia Europeană a adoptat o decizie care permite statelor membre să renunţe temporar la taxele vamale şi la TVA pentru importul din ţări terţe de alimente, pături, corturi, generatoare electrice şi alte echipamente care contribuie la salvarea de vieţi destinate ucrainenilor afectaţi de război. Măsura se va aplica retroactiv de la 24 februarie 2022 şi va fi în vigoare până la 31 decembrie 2022.
  • Președintele rus Vladimir Putin spune că sancțiunile impuse de Occident accelerează procesul de „integrare” a Belarusului. Detalii AICI.
  • Președintele indonezian Joko Widodo a sosit la Moscova, unde îl va îndemna pe Vladimir Putin să accepte o încetare a focului și să caute modalități de a permite exportul de cereale din Ucraina. Widodo s-a întâlnit miercuri cu președintele ucrainean Zelenski, în timpul unei vizite pe care a descris-o drept o „manifestare a preocupării poporului indonezian pentru situația din Ucraina”. Kremlinul a susținut că Putin i-a transmis un mesaj lui Zelenski prin Widodo, dar Kievul a negat. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a replicat „mesajul nu a fost în scris, mai multe nu pot să spun”.
ADVERTISING

Esențial, din ziua 127

  • Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, spune că o nouă „cortina de fier” coboară între Rusia și Vest și că Moscova nu va avea încredere în Washington și Bruxelles „de acum înainte”: „În ceea ce privește o cortină de fier, în esență ea coboară deja”, a declarat Lavrov.
  • Forțele ucrainene susţin că au împins armata rusă de pe Insula Șerpilor, un avanpost strategic al Mării Negre, însă Moscova a descris retragerea ca pe un „gest de bunăvoință”. Armata ucraineană a declarat că rușii au fugit cu două bărci cu motor în urma unui baraj de artilerie și rachete ucrainene.
  • Rusia folosește rachete inexacte din vechile stocuri sovietice pentru mai mult de 50% din loviturile sale în Ucraina, ceea ce duce la pierderi semnificative de vieți civile, a declarat un general de brigadă din forțele armate ale Ucrainei. Rata loviturilor ruse în Ucraina s-a dublat în ultimele două săptămâni.
  • Ucraina a început să exporte energie către Uniunea Europeană. Primele livrări au plecat spre România.
  • O navă de marfă a părăsit portul ucrainean Berdiansk, ocupat de ruși, pentru prima dată de când orașul a fost capturat de trupele Moscovei, potrivit unui oficial pro-rus. E prima navă de marfă care a părăsit Berdiansk şi transporta 7.000 de tone de cereale către „țări prietene”.
  • Joe Biden a declarat că aliații SUA și NATO vor rămâne alături de Ucraina „atâta timp cât este nevoie”, deoarece alianța militară a promis sute de mii de soldați pentru a apăra Europa de Est. Președintele SUA a anunțat, de asemenea, un alt ajutor militar de 800 de milioane de dolari pentru Kiev.
  • Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că Suedia și Finlanda urmează să semneze oficial protocolul de aderare la NATO marți. După summit-ul NATO de la Madrid, Stoltenberg a spus că liderii au decis să sprijine Kievul, „pentru a se asigura că Ucraina prevalează ca stat suveran independent în Europa”.
  • Președintele Turciei a avertizat că Ankara ar putea bloca în continuare aderarea Finlandei și a Suediei la NATO, dacă cele două țări nu îi îndeplinesc pe deplin așteptările. Recep Tayyip Erdoğan a spus că parlamentul Turciei ar putea refuza să ratifice acordul încheiat marți.
  • Miniștrii Apărării estonieni și letoni au semnat o scrisoare de intenție, la summit-ul NATO de la Madrid, pentru achiziționarea comună de sisteme antiaeriene de rază medie. „Agresiunea Rusiei în Ucraina arată în mod clar nevoia de sisteme de apărare aeriană”, a declarat ministrul leton Artis Pabriks.
  • Președintele Emmanuel Macron a anunţat că Franța va livra Ucrainei șase obuziere Caesar și un „număr semnificativ” de vehicule blindate. El a adăugat că aliații NATO reuniți la Madrid „au hotărât în ​​unanimitate” să stimuleze ajutorul umanitar și militar pentru Ucraina.
  • Ministerul de Externe al Rusiei a convocat-o pe Deborah Bronnert, ambasadorul britanic la Moscova, pentru a protesta faţă de remarcile „jignitoare” ale lui Boris Johnson, cu privire la Rusia și Vladimir Putin.
  • Ministrul de Externe al Norvegiei, Anniken Huitfeldt, a declarat că ţara sa nu blochează accesul Rusiei în Svalbard. Miercuri, Rusia a acuzat Norvegia că a întrerupt livrarea de provizii și a amenințat cu represalii. Huitfeldt a spus că Norvegia nu blochează accesul Rusiei în arhipelagul arctic, ci doar aplică sancțiuni internaționale și că Rusia are alte mijloace pentru a ajunge la așezările sale.
ADVERTISING

În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇