Războiul cu Iranul a costat Statele Unite peste 47 de miliarde de dolari în numai opt luni, iar factura continuă să crească. Pentagonul a fost nevoit să mute miliarde de dolari din bugetul existent pentru a susține operațiunile militare, în timp ce președintele Donald Trump amenință cu noi atacuri, iar negocierile pentru încetarea conflictului bat pasul pe loc.
Potrivit unui document al Comandamentului Central al SUA (CENTCOM), consultat de Washington Post, costurile războiului depășiseră 47 de miliarde de dolari la jumătatea lunii octombrie, cu peste 3 miliarde mai mult decât în estimarea precedentă, de la începutul lunii septembrie.
Cea mai mare parte a sumei, 29 de miliarde de dolari, reprezintă muniția folosită de armata americană de la declanșarea războiului, pe 28 februarie. Alte 6 miliarde de dolari reprezintă pierderile de echipamente militare, inclusiv avioane de luptă.
Factura este însă incompletă. Estimările nu includ pagubele provocate bazelor americane din Orientul Mijlociu, în special celor din Golful Persic, atacate de Iran cu drone și rachete balistice.
Numai pentru susținerea operațiunilor, Forțele Aeriene americane au cheltuit aproximativ 7,6 miliarde de dolari, armata terestră 2 miliarde, iar Marina 1,45 miliarde.
Un război care trebuia să dureze cinci săptămâni
Conflictul, declanșat de Statele Unite și Israel, s-a prelungit mult peste estimările inițiale ale lui Donald Trump, care anticipa că operațiunile militare se vor încheia în aproximativ cinci săptămâni.
Opt luni mai târziu, administrația americană nu a reușit să obțină un armistițiu durabil în condițiile dorite de Washington.
Războiul a devenit și una dintre temele importante ale alegerilor parlamentare americane de săptămâna viitoare. Sondajele arată că este profund nepopular, iar alegătorii sunt nemulțumiți de scumpirea carburanților și a altor produse, provocată inclusiv de blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran.
Trump a amenințat că ar putea relua atacurile asupra Iranului după alegeri.
Negocieri blocate. CIA avertizează asupra riscurilor
Între timp, Qatarul încearcă să negocieze un acord prin care Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz pentru transportul comercial, iar Statele Unite să ridice blocada navală asupra porturilor iraniene.
Un diplomat de rang înalt implicat în discuții a declarat pentru Washington Post că mediatorii depun eforturi intense, dar negocierile sunt blocate de ordinea în care ar urma să fie făcute concesiile.
Washingtonul cere Iranului să accepte mai întâi o serie de condiții, inclusiv restricții asupra programului nuclear. Teheranul respinge această abordare. În plus, serviciile americane de informații avertizează că o nouă ofensivă militară nu ar duce neapărat la încheierea rapidă a războiului.
Potrivit unor evaluări clasificate ale CIA, Iranul dispune de rezerve de alimente și combustibil suficiente pentru câteva luni, ceea ce i-ar permite să reziste unei noi campanii militare americane, în ciuda problemelor economice provocate de război și de blocada navală.
CIA ia în calcul trei posibile forme de ripostă iraniană: restricții suplimentare asupra traficului prin Strâmtoarea Ormuz, care ar amplifica presiunile economice asupra SUA, atacuri teroriste împotriva unor ținte americane din întreaga lume și operațiuni cibernetice împotriva infrastructurii și altor obiective din Statele Unite.
