Liderii PSD, PNL, USR și UDMR au discutat, luni, la Palatul Victoria, despre pachetul de reformă al administrației, bugetul pe acest an și votul dat de România pentru acordul UE-Mercosur. Premierul Bolojan vrea ca guvernul să își angajeze răspunderea pe reforma administrației la finalul acestei luni.
Partidele din coaliția de guvernare au decis în prima ședință din acest an, desfășurată luni, că Guvernul își va angaja răspunderea pe pachetul de măsuri privind reforma administrației, dar și pe măsurile de relansare economică propuse de PSD, potrivit unor surse citate de Agerpres.
Vor fi, însă, proiecte de lege separate, la fel ca la angajările de răspundere trecute, ca să nu existe eventuale probleme în cazul în care vreunul dintre pachete va fi contestat la Curtea Constituțională.
Premierul Ilie Bolojan, le-a propus, luni, liberalilor, în prima şedinţă a Biroului Politic Naţional, ca asumarea răspunderii să aibă loc în 29 ianuarie. Măsurile din pachetul legistativ economic ar urma să fie gata până în 26 ianuarie.
”Forma agreată în coaliție este foarte apropiată de forma proiectului de lege de pe site-ul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, iar premierul Ilie Bolojan a propus ca pe data de 29 ianuarie 2026 să fie angajată răspunderea Guvernului în fața Parlamentului pentru acest proiect de lege.
De asemenea, în aceeași zi, Guvernul își propune angajarea răspunderii în fața Parlamentului și pe un pachet de măsuri pentru relansare economică, a cărui formă va fi definitivată până pe 26 ianuarie, cu contribuția tuturor partenerilor din coaliție”, se arată într-un comunicat al PNL citat de Agerpres.
Pachetul economic, o ”monedă de schimb”?
Luni seară, după ședința coaliției, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat că pachetul de măsuri economice asupra căruia au convenit liderii coaliţiei nu este neapărat o monedă de schimb pentru aprobarea reformei administraţiei.
”Nu e moneda de schimb neapărat, dar, undeva, e absolut logic să mergi şi cu acest pachet, fiindcă noi, încă de anul trecut, am promis că vom veni cu stimulente pe partea de economie. Nu putem rezolva deficitul bugetar doar prin creştere de taxe, prin tăieri, trebuie şi o creştere economică şi de aceea toată lumea doreşte să avem acest pachet aprobat înainte de buget şi împreună cu această reformă în administraţie”, a spus el la Euronews România.
Potrivit liderului UDMR, unele prevederi se vor aplica din acest an, altele de anul viitor.
El a menţionat că pachetul ar urma să cuprindă mai multe măsuri - şi credite financiare, şi reinvestirea profitului, şi neimpozitarea profitului.
”Sigur că trebuie stabilite şi domeniile, că nu poţi să dai la toată lumea, trebuie văzute acele sectoare economice unde România poate să producă şi unde are capacitatea de a fi competitivă. Nu vreau să intru eu în toate amănuntele, fiindcă mâine-poimâine, în zilele astea vor mai fi discuţii la Ministerul de Finanţe, dar important este să stimulăm economia, să avem locuri de muncă şi creştere economică, paralel cu reducerea cheltuierilor”, a mai declarat liderul UDMR.
Cum rămâne cu bugetul
Potrivit PNL, în urma discuţiilor tehnice cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor şi ţinând cont de paşii premergători care mai trebuie făcuţi, se are în vedere adoptarea bugetului de stat pe 2026 în a doua jumătate a lunii februarie.
Discuțiile pe tema bugetului din ședința de luni a coaliției au fost dominate de nemulțumirile legate de intenția premierului Ilie Bolojan de a reduce sumele alocate autorităților locale din cotele defalcate din TVA și impozitul pe venit, comparativ cu anul 2025.
Pentru a gestiona acest conflict, coaliția a decis constituirea unui comitet special, coordonat de vicepremierul Tanczos Barna, din care vor face parte reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai fiecărui partid din coaliție (maximum patru membri) și reprezentanți ai primarilor de municipii, orașe și comune.
PSD a cerut insistent formarea acestui comitet, pe considerentul că reducerea cotelor defalcate ar forța administrațiile locale să se autofinanțeze, în condițiile în care multe dintre ele abia reușesc să acopere cheltuielile curente, susțin surse citate de Mediafax.
Oana Ţoiu, chemată să explice votul pe Mercosur
Pe de altă parte, liderii PSD și UDMR au cerut explicații pentru votul dat de România la COREPER în favoarea acordului UE-Mercosur, fără o discuție prealabilă.
Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a criticat în discuţiile din coaliţie modul în care MAE a gestionat situaţia privind acordul Mercosur şi a solicitat, alături de liderul UDMR Kelemen Hunor, ca Oana Ţoiu să vină să explice la următoarea Coaliţie cum s-a ajuns ca România să dea un astfel de vot în COREPER.
Ce i-a transmis Kelemen Hunor ministrului Apărării
În şedinţa coaliţiei s-a discutat şi despre afirmaţiile ministrului Apărării, Radu Miruţă, privind trimiterea de trupe în Groenlanda. Kelemen Hunor a spus că se oferă el să plece în Groenlanda, pentru că a făcut armata la Vânătorii de Munte, relatează News.ro.