Prejudiciul calculat în dosarele DIICOT care ar putea fi închise în urma deciziilor CCR și Înaltei Curți privind prescripția se ridică la peste 1 miliard de euro, anunță Asociația Forumul Judecătorilor.
Asociația prezintă un răspuns primit de la Ministerul Public, în care se arată că au fost identificate 288 de dosare aflate în faza de urmărire penală și 317 de dosare aflate în camera preliminară sau în faza de judecată. Acestea ar putea fi închise după deciziile pe prescripție.
Decizia ICCJ
Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat recent o decizie importantă privind prescripția, în urma unor hotărâri CCR. Mii de inculpați ar putea scăpa de pedeapsă prin prescrierea faptelor, în urma acestei decizii.
Este vorba despre un articol din Codul Penal, care le permitea procurorilor să obțină întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale şi care a fost declarat neconstituţional.
Fiecare infracțiune are un termen în care, dacă nu există o decizie de condamnare, fapta se prescrie și persoana care a comis-o nu mai poate fi trasă la răspundere. Doar că, pe parcursul anchetei, acest termen era prelungit prin efectuarea unor acte de urmărire penală. Practic, acea perioadă nu era luată în considerare și termenul de prescripție continua să curgă după finalizarea procedurii.
Articolul a ajuns pe masa magistraților CCR în 2018, după ce au făcut sesizări mai multe instanțe din țară. El spunea „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză". CCR a stabilit atunci că această generalizare, prin care orice acțiune a procurorului avea efectul întreruperii prescripţiei, era neclară, imprevizibilă şi incoerentă și trebuie înlocuită. Cum în 4 ani nu a fost modificată de Parlament, Curtea a constatat, din nou, neconstituționalitatea acestui articol în mai 2022.
Drept urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost chemată să se pronunţe acum asupra modului de aplicare a celor două decizii CCR. Mai multe instanţe din ţară au solicitat ICCJ să stabilească dacă acestea retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile.
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a hotărât că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv:
1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul Penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul Penal.
2. Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.