Liderii și diplomații europeni speră ca armistițiul mediat de Donald Trump să reziste, dar refuză, cel puțin deocamdată, să reducă presiunea asupra Israelului. După doi ani de război, care au distrus Gaza și au ucis peste 60.000 de palestinieni, oficialii de la Bruxelles și Londra susțin că pacea nu poate exista fără dreptate și responsabilitate.
„Presiunea noastră încă este importantă. Dacă vrem să o ridicăm, atunci Israelul trebuie să livreze”, a declarat pentru Politico un oficial al Uniunii Europene, sub protecția anonimatului.
O Europă divizată de războiul din Gaza
Conflictul a divizat profund societățile europene și a creat fracturi în interiorul Uniunii Europene. Pe fondul crizei umanitare din Gaza, marile orașe au fost cuprinse de proteste pro-palestiniene, în timp ce incidentele antisemite au crescut.
Liderii europeni și-au pierdut răbdarea cu guvernul condus de Benjamin Netanyahu, acuzat că a provocat o „foamete creată de om” în Gaza. În același timp, Franța lui Emmanuel Macron a impulsionat o campanie diplomatică pentru recunoașterea statului Palestina, încurajând apelurile internaționale pentru încetarea ofensivei și pentru accesul ajutorului umanitar.
Sancțiunile europene, între intenție și blocaj
Comisia Europeană a propus un set de sancțiuni care să afecteze comerțul și cooperarea cu Israelul, însă cele 27 de state membre nu au reușit să ajungă la un acord. Disensiunile vor continua, întrucât UE trebuie să decidă acum dacă va ridica amenințarea cu sancțiuni după semnarea acordului de pace în Egipt.
Deocamdată, Bruxellesul preferă prudența. O purtătoare de cuvânt a Comisiei a declarat că „schimbarea contextului de pe teren” ar putea duce la o revizuire a măsurilor, dar nu înainte ca miniștrii statelor membre să se reunească. „Nu am ajuns încă acolo”, a spus ea.
„Primul pas”, dar nu destul
Comisara pentru ajutor umanitar, Hadja Lahbib, a salutat eliberarea ostaticilor israelieni drept „doar primul pas”, subliniind că „ajutorul trebuie să ajungă urgent la palestinieni, iar summitul din Egipt trebuie să aducă soluții politice durabile”.
Diplomații afirmă că presiunea europeană a avut un rol semnificativ în finalizarea acordului, dar relaxarea acesteia va depinde de felul în care Israelul va permite intrarea ajutoarelor în Gaza. „Totul depinde dacă sprijinul ajunge la oameni. Dacă da, Comisia va retrage propunerea de sancțiuni și asta va fi tot”, a explicat un oficial european.
Temerile privind impunitatea
În timp ce Donald Trump și Benjamin Netanyahu își schimbau felicitări la Ierusalim, unii oficiali de la Bruxelles priveau scena cu reținere. Trump a sugerat chiar că Netanyahu ar trebui grațiat în dosarele sale de corupție – o idee care a alimentat temerea că Washingtonul vrea să „închidă” subiectul războiului, fără asumarea responsabilității.
„Ceea ce este foarte important într-un proces de pace este ca dreptatea să fie făcută și responsabilitatea asumată. Să nu uităm că 60.000 de oameni nevinovați au fost uciși, că Gaza este distrusă”, a spus un oficial european pentru Politico.
Berlin și Paris: între prudență și presiune
În timpul crizei, Germania a suspendat exportul oricărui tip de armament către Israel care ar fi putut fi folosit în Gaza. Acum, Berlinul analizează dacă există condiții pentru ridicarea acestor restricții.
La Paris, guvernul dorește să mențină presiunea asupra lui Netanyahu. „Trebuie să condiționăm ridicarea sancțiunilor. Tot ce s-a obținut de la Netanyahu s-a făcut sub constrângere. Nu e momentul să relaxăm presiunea”, a declarat un fost oficial francez.
În Marea Britanie, un parlamentar laburist a transmis același mesaj: „Am convingerea fermă că presiunea asupra Israelului va trebui menținută.”
Cine reconstruiește Gaza?
Oficialii europeni cer acum un rol activ în administrarea postbelică a Gazei. Ei vor ca Uniunea să aibă un loc în „Consiliul pentru Pace” propus de Trump, care ar urma să supervizeze reconstrucția teritoriului.
La Bruxelles, însă, există scepticism: mulți se tem că noua structură ar putea deveni doar o oportunitate pentru companiile occidentale de construcții. Costurile reconstrucției sunt estimate la peste 50 de miliarde de dolari, iar UE este deja cel mai mare donator al Autorității Palestiniene.
„Europa trebuie să fie mai mult decât un plătitor. Trebuie să joace rolul de mediator onest, așa cum a făcut mereu”, a spus o sursă din cadrul negocierilor.
Slăbiciunea europeană
Incapacitatea UE de a adopta sancțiuni împotriva Israelului i-a diminuat influența. Un diplomat dintr-o țară din Golf a afirmat pentru Politico că „UE a fost absentă în timpul crizei” și că rolul său rămâne incert.
Totuși, europenii știu că nu pot rămâne pasivi. Diviziunile legate de Orientul Mijlociu pot afecta serios politica internă, mai ales în contextul protestelor masive și al creșterii tensiunilor interetnice.
Un atentat recent asupra unei sinagogi din Manchester a arătat cât de adânci sunt rănile deschise de războiul din Gaza. „Politica Orientului Mijlociu va deveni parte a alegerilor naționale”, a spus un oficial al UE. „Este extrem de polarizantă. Dacă Europa nu are un rol pozitiv, va plăti un preț.”
„Nu e sfârșitul. E începutul.”
Oficialii europeni se tem că generațiile tinere, care au urmărit atrocitățile războiului pe ecranele telefoanelor, nu vor uita prea ușor. „Dacă nu există dreptate și responsabilitate, nu știu ce se va întâmpla – inclusiv în Europa”, a avertizat un diplomat. „Nu este sfârșitul. Este începutul.”