Greșeală de începător la noile reguli pentru eliminarea păcănelelor? Au fost atacate la CCR

Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au sesizat Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra neconstituţionalităţii Legii pentru completarea Legii 286/2009 privind Codul Penal.

Instanţa supremă reclamă modul în care parlamentarii au reglementat interdicţia practicării jocurilor de noroc doar în localităţile sub 15.000 de locuitori.

Propunerea legislativă din Parlament viza, de fapt, modificarea articolului 335 din Codul Penal privind conducerea unui vehicul fără permis de conducere, respectiv sancţionarea cu închisoare şi a celor care conduc pe drumurile publice un tractor agricol sau forestier fără permis de conducere.

Potrivit unui comunicat al ICCJ, această iniţiativă a fost respinsă de Senat.

Ulterior, la dezbaterile din Camera Deputaţilor, în această propunere au fost introduse două noi articole, respectiv "nerespectarea obligaţiilor din domeniul jocurilor de noroc" şi "tulburarea folosinţei locuinţei".

ASTĂZI PE SPOT:

Abuz asupra călătorilor: Cum se măsoară o valiză pe aeroportul din Birmingham la o cursă Ryanair spre București - Video exclusiv

Expert: Ce specii de viperă trăiesc în România, cum le identificăm și evităm

Aceste capre tot mai bolnave

Astfel, după articolul 348 din Codul Penal s-a introdus art. 348 (1), cu următorul cuprins: "(1) Desfăşurarea activităţii cu mijloace de joc de tip slot-machine fără adeverinţă eliberată de primăria în a cărei rază teritorială se află spaţiul propus, care atestă amplasarea spaţiului într-o localitate cu o populaţie mai mare de 15.000 de locuitori, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă; (2) Eliberarea de către primărie a adeverinţei ce atestă numărul de locuitori cu nerespectarea datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică rezultate din ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani."

În opinia instanţei supreme, în acest caz a fost încălcat principiul bicameralismului.

Cu alte cuvinte, Camera Deputaților a adoptat legea într-o formă care nu a fost dezbătută și adoptată în Senat, prima cameră a Parlamentului prin care a trecut proiectul legislativ.

ICCJ susţine astfel că proiectul adoptat în Camera Deputaţilor are vicii de neconstituţionalitate atât de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă.