NATO își pierde răbdarea cu unul din aliați. Și nu e cel la care se gândește toată lumea

NATO își pierde răbdarea cu unul din aliați. Și nu e cel la care se gândește toată lumea

Summit-ul NATO care se desfășoară în această săptămână la Washington este momentul perfect pentru ca aliații să pună la punct un capitol sensibil, la care unul dintre statele membre s-a tot eschivat în ultimii ani: pragul de 2% din PIB alocat cheltuielilor de apărare.

Toate țările NATO și-au asumat obiectivul de a aloca 2% din PIB pentru apărare, însă unii membri încă nu și-au respectat promisiunea. Iar unul dintre codași provoacă deja nemulțumiri tot mai vocale. Canada se eschivează de un deceniu de la angajamentul luat față de NATO. Dar s-ar putea să nu-i mai meargă mult timp, se arată într-o analiză publicată de Politico.

În ultimii ani, Ottawa a avut o abordare anormală în alianța de 32 de membri. Nu a reușit să atingă obiectivele interne de cheltuieli militare, nu a reușit să ajungă la parametrii de referință stabiliți pentru a finanța achiziția de echipamente militare noi și nu are nici planuri clare pentru a face acest lucru.

Este o situație frustrantă care trimite unde de nemulțumire pe toate palierele, de la Casa Albă, la holurile Congresului SUA și până în capitalele europene și care se va afla cu siguranță în dezbatere la summit-ul NATO din capitala americană, unde e de așteptat ca aliații să preseze Ottawa să facă rost de bani, mai ales că lucrurile s-ar putea înrăutăți dacă Donald Trump se întoarce la Casa Albă.

Europenii sunt frustrați că America îi critică doar pe ei

Pare surprinzător faptul că o putere economică precum Canada rămâne în urmă în ceea ce privește cheltuielile militare, deși s-a dovedit un partener de nădejde în alte arene, de la achiziționarea de arme americane până la coordonarea strânsă cu SUA în apărarea Americii de Nord și desfășurarea trupelor în Irak și Afganistan.

Mai mulți diplomați din țări NATO au spus însă clar că aliații s-au săturat în privința cheltuielilor militare ale Canadei. "Vor continua să fie încăpățânați, pentru că nu există nicio sancțiune reală pentru neîndeplinirea obiectivului alianței", a spus un membru al personalului Congresului american. "Europenii sunt frustrați că sunt criticați, iar Canada nu simte aceeași presiune din partea Washingtonului", a adăugat sursa citată.

ADVERTISING

Ca unul dintre cei 12 membri fondatori ai NATO, Canada ar fi trebuit să dea exemplu de bună practică în sânul organizației. Ottawa a semnat cu ușurință angajamentul din 2014 de a cheltui 2% din PIB pentru apărare după anexarea Crimeii de către Putin. În acest an, 23 din cei 32 de membri NATO vor atinge acest obiectiv, pe măsură ce cresc temerile pe frontul de est al alianței cu privire la planurile lui Putin.

Două dintre țările codașe sunt Canada și Belgia. Aceste țări nu doar că nu reușesc să atingă pragul de 2%, dar ratează și obiectivul de a aloca 20% din aceste cheltuieli militare pentru achiziția de echipamente noi.

Totuși, spre deosebire de Canada, Belgia va ajunge la acest nivel până în 2035, deci măcar arată bunăvoință. Când va reuși Canada? Ottawa nu suflă o vorbă despre asta, ceea ce îi enervează pe aliații care fac eforturi mari ca să-și respecte obligațiile.

Canadienii sunt relaxați, dar Trump poate schimba totul

Situația Canadei este deosebit de frustrantă, spun diplomații, din cauza aparentei apatii de la Ottawa, în ciuda problemelor serioase legate de echipamentul său militar învechit. Jumătate din echipamentele militare ale Canadei sunt clasificate drept "indisponibile și neutilizabile", conform unui raport intern divulgat recent.

"Opinia publică din Canada chiar nu vede care este necesitatea. Dacă ar fi forțată să aleagă între cheltuielile pentru apărare, programe sociale sau reducerea impozitelor, apărarea ar fi întotdeauna ultima. Deci nu există niciun câștig politic pentru îndeplinirea angajamentului", a explicat Philippe Lagassé, profesor la Universitatea Carleton din Canada.

ADVERTISING

Poziția Canadei a determinat un grup bipartizan de 23 de senatori americani să ia în luna mai măsura extrem de rară de a-i trimite o scrisoare premierului Justin Trudeau. Aceștia s-au arătat "îngrijorați și profund dezamăgiți de faptul că cea mai recentă predicție a Canadei a indicat că nu își va atinge angajamentul de 2% în acest deceniu".

Iar situația s-ar putea înrăutăți și mai mult, dacă Donald Trump va fi reales președinte al Statelor Unite.

În timp ce Trump a luat la țintă țările NATO care nu-și respectă angajamentul de 2%, iar Germania și Franța caută să-și modernizeze forțele armate, anii de finanțare deficitară au lăsat armata Canadei subechipată și nepregătită. Iar dacă Trump se întoarce la Casa Albă, va observa asta.

Opinia la Washington este că "toată lumea trebuie să ia decizii grele" cu privire la cum să cheltuiască pentru apărare, chiar și națiunile bogate precum Canada, a spus membrul personalului Congresului. "Asta înseamnă să fii lider. Și nu vedem Canada făcând asta", a subliniat sursa.

ADVERTISING

2% este podeaua, nu plafonul

Mai mult, poziția Canadei este un exemplu prost pentru alții. "Cred că ceea ce face Canada îndeamnă țările europene să se îndrepte mai încet spre atingerea obiectivului”, a spus un diplomat european.

Acest lucru este pe cale să se schimbe în următoarele zile. La summit-ul NATO de la Washington va fi clar că "2% nu este plafonul, ci podeaua", pentru ceea ce membrii ar trebui să contribuie la propriile bugete de apărare, a spus diplomatul din țara NATO.

Țări precum SUA, Polonia, Norvegia și Estonia au depășit deja 3% sau au anunțat public planuri de a ajunge acolo.

"Aliații care nu cheltuiesc cel puțin 2% din PIB pentru apărare își subminează serios propria credibilitate și postura comună de descurajare", a subliniat un consilier al unui minister al Apărării NATO. Acesta a menționat că eșecul unui grup mic și în scădere de state NATO de a contura măcar o cale pentru a ajunge la acest prag are consecințe politice grave în Statele Unite și nu numai.

Nerespectarea standardelor stabilite este folosită ca pretext pentru a ataca NATO și Europa de către acei membri ai comunității străine și de securitate americane care optează fie pentru strategia 'China pe primul loc', fie aparțin taberei izolaționiştilor”, a spus oficialul.

"O astfel de politică subminează în mod fundamental încrederea față de acești aliați. Dacă nu au suficientă determinare astăzi, nu sunt optimist cu privire la comportamentul lor în cazul în care am avea un război direct între Rusia și NATO", a adăugat acesta.

Multe vorbe, fapte puține și destulă incertitudine

Dacă ar fi să ne luăm după vorbe acolo unde faptele încă lipsesc, Canada pare că își va schimba atitudinea în bine.

În mai, în timpul unei vizite la Washington, noul ministru canadian al Apărării, Bill Blair, a negat că țara sa nu are intenția de a se alătura "Clubului 2%" și a promis că la summit-ul din iulie îi va asigura pe aliați că țara sa își înțelege obligațiile.

"Sunt mai multe de făcut. Vom face mai mult, trebuie să facem mai mult… Vreau să fiu în măsură să îi asigur pe aliați că ne facem treaba acum. Ținem capul plecat. Încă ne ocupăm din greu de asta. Știm că mai sunt multe de făcut", a spus el, în termenii unui chiriaș stresat de întârziere care încearcă să-l liniștească pe proprietar.

Din fericire, sunt și câteva vești bune din Canada.

Din 2016 până în 2017, Ottawa a dublat bugetul de apărare, de la 13,5 miliarde la 29 miliarde de dolari americani. Mare parte din bani se duc pe achizițiile a 88 de avioane de luptă F-35 fabricate în SUA, 16 avioane de supraveghere Poseidon P-8A și lucrări pentru construirea în Canada a 15 fregate pentru Marină.

Un nou document de politică de apărare prevede investiții suplimentare prin care cheltuielile militare ale Canadei să ajungă la 1,7% din PIB până în 2030, ceea ce înseamnă o triplare a cheltuielilor pentru apărare din 2014. "De fapt, vom crește cheltuielile pentru apărare cu 27% numai pe parcursul anului viitor", a spus Daniel Minden, purtătorul de cuvânt al ministrului Blair.

"Mai e mult de lucru. Canada este hotărâtă să-și îndeplinească angajamentele", a dat acesta asigurări.

Planul de modernizare NORAD al Canadei, lansat în 2022, prevede investirea unei sume suplimentare de 38,6 miliarde de dolari, timp de 20 de ani, în comunitatea nord-americană de apărare aeriană și antirachetă.

Oficialii canadieni caută, de asemenea, să investească într-o nouă clasă de submarine pentru a le înlocui pe cele vechi și rareori operaționale din clasa Victoria. Ottawa are în vedere atât modele cu propulsie convențională, cât și modele cu propulsie nucleară, construite de diferiți parteneri internaționali, dar nu există planuri ferme pentru acest lucru, ceea ce face ca orice potențiale cheltuieli pentru noile submarine să fie la ani distanță.

Cu toate acestea, Canada eșuează și la al doilea obiectiv obligatoriu NATO: Alocarea a 20% din cei 2% din PIB pentru achiziții de echipamente noi.

Polonia investește zeci de miliarde în cumpărarea de tancuri americane și sud-coreene, mai multe lansatoare de rachete și avioane de luptă. Germania crește producția de vehicule blindate și obuze de artilerie. Micile state baltice își folosesc la maximum bugetele minuscule, pentru a proiecta și construi noi drone și pun în comun resurse pentru achiziționarea de sisteme de rachete cu rază lungă de acțiune și de apărare aeriană.

Canada, în schimb, încă e rezervată la cheltuieli, în ciuda economiei puternice, a lipsei datoriilor și a poziției de lider într-o varietate de probleme de securitate internațională.

Asta va trebui să explice Ottawa la Washington în această săptămână, la masa la care răbdarea aliaților pare că a ajuns la capăt.

T.D.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇