Președintele francez Emanuel Macron aterizează duminică în Germania pentru o vizită de stat de trei zile, urmată de o reuniune bilaterală a cabinetului, în contextul în care cele două mari puteri ale UE încearcă să dea dovadă de unitate înainte de alegerile europarlamentare din 9 iunie.
Călătoria lui Macron în capitala Berlin, Dresda, în est, și Muenster, în vest, este prima vizită de stat a președintelui francez în Germania în ultimii 24 de ani, scrie Reuters.
Vizita este văzută ca o verificare a stării relației germano-franceze care conduce elaborarea politicilor UE, într-o perioadă de provocări majore pentru Europa: de la războiul din Ucraina la posibila alegere a lui Donald Trump ca președinte al SUA în noiembrie.
Macron și cancelarul german Olaf Scholz au stiluri de conducere foarte diferite și s-au confruntat în mod public pe teme de la apărare la energie nucleară de când acesta din urmă a preluat puterea la sfârșitul anului 2021.
Cu toate acestea, în ultima vreme au ajuns la compromisuri pe diverse fronturi, de la reforma fiscală la modificări ale subvențiilor de pe piața energiei, ceea ce a permis UE să ajungă la înțelegeri și să prezinte un front mai unit.
„Există tensiuni în relația germano-franceză, dar în parte tocmai pentru că au abordat unele subiecte dificile”, a declarat Yann Wernert de la Institutul Jacques Delors din Berlin, menționând că cele două țări au convenit și asupra necesității de a extinde UE spre est.
Vizita este „o încercare la cel mai înalt nivel politic de a demonstra că relația funcționează”, a declarat Mujtaba Rahman, director general pentru Europa la grupul de reflecție Eurasia Group.
„Dar există încă lacune fundamentale cu privire la întrebări majore care planează asupra UE”, adaugă Rahman.
Un astfel de decalaj cheie este în ceea ce privește apărarea europeană, în special dacă Trump va câștiga alegerile prezidențiale din 5 noiembrie din SUA. Experții în apărare îl consideră un aliat mult mai puțin previzibil și de încredere pentru Europa decât rivalul său democrat, președintele Joe Biden.
La începutul acestui an, fostul președinte republican nu numai că a declarat că nu va proteja membrii NATO de un viitor atac al Rusiei dacă contribuțiile acestor țări la alianța de apărare vor fi în urmă, dar a spus că va încuraja Rusia „să facă ce naiba vrea”.
Franța, care deține arme nucleare, a făcut presiuni pentru o Europă mai autonomă în materie de apărare și s-a simțit lezată de decizia Germaniei de a cumpăra în principal echipamente americane pentru umbrela de apărare aeriană a Inițiativei europene Sky Shield.
De cealaltă parte, Germania spune că nu există o alternativă credibilă la umbrela militară americană și că Europa nu are timp să aștepte ca o industrie de apărare autohtonă să fie pregătită pentru amenințări precum ostilitatea Rusiei.