Statele Unite şi majoritatea naţiunilor din Uniunea Europeană vor boicota, marţi, ceremonia de la Kremlin de depunere a jurământului de învestitură a lui Vladimir Putin pentru un nou mandat de şase ani în funcţia de preşedinte, însă se aşteaptă ca Franţa şi alte câteva state UE să trimită un emisar, în pofida unui apel din partea Kievului.
Răspunsul diplomatic al puterilor occidentale a subliniat diferenţele privind modul în care trebuie tratat liderul rus la mai mult de doi ani după ce acesta a lansat o invazie la scară largă a Ucrainei.
Luând cuvântul alături de preşedintele Chinei, luni, preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat: "Nu suntem în război cu Rusia sau cu poporul rus şi nu avem nicio dorinţă de schimbare de regim la Moscova".
Cine se alătură Franței
O sursă diplomatică de la Paris a declarat pentru Reuters că „Franța va fi reprezentată de ambasadorul său în Rusia”. Sursa a adăugat că Franța a condamnat anterior condițiile represive în care s-au desfășurat alegerile, precum și organizarea scrutinului şi în teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, pe care Parisul o consideră o încălcare a dreptului internațional și a Cartei ONU.
Un oficial de rang înalt de la Kremlin a declarat că şefii tuturor misiunilor diplomatice străine de la Moscova au fost invitaţi să participe la învestirea lui Putin, a relatat agenţia de presă Interfax.
Un diplomat european a declarat că 20 de state membre ale UE vor boicota evenimentul, dar că se aşteaptă ca alte şapte state să trimită un reprezentant.
În afară de Franţa, se aşteaptă ca Ungaria şi Slovacia să participe, au declarat două surse diplomatice.
Un boicot aproape general
Marea Britanie şi Canada au anunțat că nu vor trimite pe nimeni pentru a participa la ceremonie, care are loc la o zi după ce Rusia a anunţat că va organiza exerciţii cu arme nucleare tactice, despre care a spus că speră să calmeze "capetele înfierbântate" din Occident.
"Nu, nu vom avea un reprezentant la învestirea sa", a declarat Matthew Miller, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA. "Cu siguranţă nu am considerat că acele alegeri au fost libere şi corecte, dar el este preşedintele Rusiei şi va continua în această calitate."
Ministerul de Externe al Germaniei a declarat, de asemenea, că nu va participa.
Un purtător de cuvânt al UE a declarat că ambasadorul UE în Rusia nu va participa la ceremonie, în conformitate cu poziţia majorităţii statelor membre ale blocului comunitar.
Statele baltice, care nu mai au emisari la Moscova, au exclus categoric participarea la inaugurarea celui de-al cincilea mandat de preşedinte al lui Putin. "Credem că izolarea Rusiei, şi mai ales a liderului său criminal, trebuie să continue", a declarat ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis. "Participarea la inaugurarea lui Putin nu este acceptabilă pentru Lituania. Prioritatea noastră rămâne susţinerea Ucrainei şi a poporului său care luptă împotriva agresiunii ruseşti", a punctat şeful diplomaţiei de la Vilnius.
La rândul său, ministerul ucrainean de Externe a transmis într-o declaraţie că "Ucraina nu vede niciun temei legal pentru a-l recunoaşte ca preşedinte ales în mod democratic şi legitim al Federaţiei Ruse". Ceremonia de depunere a jurământului de marţi urmăreşte să creeze "iluzia legalităţii pentru rămânerea aproape pe viaţă la putere a unei persoane care a transformat Federaţia Rusă într-un stat agresor şi regimul de guvernământ într-o dictatură", a transmis ministerul de la Kiev.
Vladimir Putin a obţinut o victorie zdrobitoare în alegerile prezidenţiale din martie, la doar câteva săptămâni după ce cel mai proeminent adversar al său, Alexei Navalnîi, a murit în închisoare. Guvernele occidentale au condamnat alegerile ca fiind nedrepte şi nedemocratice.