Platforma globală de publishing Substack generează venituri din newslettere care promovează ideologie nazistă, antisemitism și teorii ale supremației albe, potrivit unei investigații publicate de The Guardian.
Modelul de business al Substack le permite utilizatorilor să își creeze propriile publicații și să taxeze abonamente pentru conținut premium, în timp ce platforma reține aproximativ 10% din încasări. Din cei circa 50 de milioane de utilizatori ai site-ului, aproximativ 5 milioane plătesc pentru acces la newslettere.
Printre acestea se află și publicații care promovează deschis ideologie extremistă.
Un exemplu este „NatSocToday”, cu aproximativ 2.800 de abonați, care percepe 80 de dolari pe an. Publicația folosește o svastică drept imagine de profil, îl prezintă pe Adolf Hitler ca „unul dintre cei mai mari oameni din toate timpurile” și susține că evreii ar fi fost responsabili pentru izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial.
Jurnaliștii The Guardian au arătat că, la scurt timp după abonarea la acest newsletter, algoritmul Substack a recomandat automat alte 21 de profiluri cu conținut similar – un efect de amplificare care poate accelera radicalizarea utilizatorilor.
Rețele de conținut extremist
Investigația a identificat mai multe conturi care se susțin reciproc, distribuie și apreciază postările celorlalți, formând o rețea coerentă de propagandă extremistă.
Printre ele:
- o activistă autointitulată „național-socialistă”, care îl numește pe Hitler „eroul” ei și cere 150 de dolari pe an pentru abonament;
- un cont din Marea Britanie care publică imagini cu simboluri naziste și materiale de negare a Holocaustului;
- o „arhivă de literatură a Reichului III”, care distribuie materiale de propagandă nazistă din anii ’30 și percepe taxe de abonare.
O parte consistentă a conținutului promovează teorii conspiraționiste despre „puterea evreiască”, susține că antisemitismul ar fi un „mit” sau propagă ideea „marii înlocuiri” – teoria extremistă potrivit căreia populațiile albe ar fi deliberat înlocuite de migranți.
De la online la violență reală
Experți citați de The Guardian avertizează că astfel de mesaje nu rămân doar în spațiul digital.
Danny Stone, directorul Antisemitism Policy Trust, spune că radicalizarea online a fost legată direct de atacuri violente din lumea reală, precum masacrul rasist din Buffalo (SUA), atacul armat asupra unei sinagogi din Pittsburgh, atentatul asupra unei moschei din Londra.
„Oamenii pot fi inspirați de ura online să provoace rău în realitate. Algoritmii care promovează astfel de materiale sunt extrem de periculoși”, a declarat el.
Datele arată și o creștere accentuată a discursului extremist pe rețelele sociale în ultimii ani, inclusiv după izbucnirea războiului din Gaza.
Organizațiile pentru educația despre Holocaust avertizează că negarea și distorsionarea istoriei câștigă teren, mai ales în rândul tinerilor, pe fondul scăderii interesului pentru evenimentele comemorative.
Poziția Substack: libertate de exprimare
Contactată pentru comentarii, Substack nu a răspuns direct investigației.
Anterior, cofondatorul platformei, Hamish McKenzie, a apărat politica de găzduire a conținutului extremist, susținând că interzicerea sau demonetizarea publicațiilor nu ar rezolva problema.
„Nu ne plac naziștii – ne-am dori să nu existe astfel de idei. Dar cenzura nu face problema să dispară, ba chiar o agravează. Credem în libertatea de exprimare și în dezbatere deschisă”, a scris el.
Regulile Substack interzic doar conținutul care incită explicit la violență, nu și propaganda ideologică extremistă.
O zonă gri profitabilă
Criticii spun însă că modelul creează o zonă gri morală: platforma nu doar găzduiește conținutul, ci încasează direct bani din abonamentele plătite de cititori, beneficiind financiar de pe urma materialelor extremiste.
Pentru organizațiile anti-discriminare, acest lucru depășește dezbaterea despre libertatea de exprimare și intră în zona responsabilității comerciale.
„Faptul că Substack profită de pe urma negării Holocaustului și a propagandei naziste este o rușine”, a transmis Holocaust Educational Trust.
Și presiunea politică crește. Parlamentari britanici au anunțat că vor cere explicații platformei și autorităților de reglementare.
Întrebarea rămâne dacă libertatea de exprimare poate justifica un model de business care monetizează ura – sau dacă, în acest caz, algoritmul și comisionul de 10% devin parte din problemă.