Într-un articol de opinie publicat în The Guardian, Carole Cadwalladr, jurnalistă de investigații nominalizată la premiile Pulitzer, propune un scenariu care acum poate părea distopic.
Ea argumentează că violențele de stradă din Marea Britanie, de săptămânile trecute, au fost doar un test pentru Elon Musk. Iar terenul adevărat de joacă al proprietarului rețelei de socializare X va fi în SUA, în timpul alegerilor prezidențiale. „Ce se întâmplă dacă Elon Musk decide că acestea au fost fraudate?”, se întreabă jurnalista.
Cadwalladr pornește de la episodul insurecției din Statele Unite, de acum patru ani, când o mișcare violentă care s-a coalizat online, susținută de Donald Trump, s-a adunat la Washington, a luat cu asalt Capitoliul și l-a amenințat cu ștreangul pe vicepreședintele de atunci, Mike Pence, cerându-i să nu consfințească victoria lui Joe Biden în alegeri, pe motiv că voturile au fost fraudate.
"Dar astea au fost vremurile bune. Acum trăim într-o altă realitate. Una în care miliardarii s-au dezlănțuit", scrie ea, conturând o perspectivă întunecată asupra a ceea ce ne așteaptă.
În 2020, platformele tehnologice, încă zguduite de contestările opiniei publice, trebuiau să arate măcar că le pasă. Așa că Twitter a angajat peste 4.000 de oameni în sectorul de "încredere și siguranță", însărcinați cu eliminarea de pe platformă a conținutului periculos și a contracarării operațiunilor de influență externă. Facebook a încercat să ignore presiunea publică, dar în cele de urmă a interzis publicitatea politică, care viza subminarea votului, iar zeci de cadre universitare și cercetători din organismele de apărare a integrității alegerilor au acționat pentru a identifica și semnala dezinformarea periculoasă.
Și, cu toate acestea, mari părți din populația americană s-au convins online că votul a fost furat și o mulțime violentă aproape că a dat o lovitură de stat.
Trei luni până când un scenariu ce pare SF poate deveni realitate
Dăm pe repede înainte cei patru ani care s-au scurs de atunci și constatăm că acum ne aflăm într-un loc foarte diferit și sensibil mai rău. America trebuie să se uite la Marea Britanie, la revoltații de pe străzi, la mașinile în flăcări, la rasismul contagios, necontrolat, care se răspândește ca un incendiu pe mai multe platforme, la minciunile amplificate și răspândite de algoritmi cu mult înainte ca faptele să se fi petrecut, spălate și albite de politicieni și escroci profesioniști din media.
"La fel cum Brexit a prefigurat alegerea lui Donald Trump din 2016, există semne că suntem din nou canarii în mina de cărbune. Aceleași modele transatlantice, același mod de acțiune, aceleași figuri. Dar de data aceasta cu un set complet nou de vulnerabilități tehnologice periculoase și necontrolate, numai bune de exploatat", se arată în articolul citat.
Străzile Marii Britanii sunt acum liniștite, iar violența a fost înăbuşită, dar nu există comparație între extremismul politic din UK și cel din SUA.
În America nu există doar arme automate și dreptul de a purta arme de foc, ci și adevărate miliții de cetăţeni. America se confruntă cu un moment deosebit de periculos, indiferent cine va câștiga alegerile, iar întreaga perioadă dintre anunțarea rezultatului și inaugurarea noului mandat prezidențial este un interval în care orice se poate întâmpla, nu doar pentru America, ci pentru toată lumea.
Ceva fără precedent s-a petrecut vara asta în Marea Britanie: revoltele au fost balonul de test al lui Elon Musk. "Dacă nu ești îngrozit de extraordinara putere transnațională pe care Musk o deține acum și de potențialele ei consecințe, ar trebui să fii. Dacă Musk alege să 'prezică' un război civil în SUA, cum va arăta acesta? Dacă alege să conteste un rezultat electoral? Dacă decide că democrația este supraevaluată? Acesta nu e SF. Mai sunt literalmente doar trei luni", scrie Carole Cadwalladr.
Giganții tehnologici au câștigat, iar "Lordul Haosului" e în stare de orice
Toate acestea nu se întâmplă dintr-o dată. Pentru o scurtă perioadă după 2016, a existat o încercare de a înțelege modul în care platformele tehnologice au fost folosite pentru a răspândi minciuni și dezinformare, cum să le recunoaștem și să încercăm să le prevenim.
Acel moment s-a dus - după un efort lung de un an depus de oamenii republicanilor pentru a politiza întreaga temă a dezinformării, aceștia au câștigat. Acum subiectul abia mai există în cercurile tehnologice americane, iar oricine sugerează măcar (cercetători, activiști pentru democrație sau echipe de experți) că asta e o problemă este expediat automat în așa-zisul "complex industrial al cenzurii".
- New York Times: Cum a devenit Elon Musk un agent al haosului geopolitic
- Marea greșeală pe care jurnaliștii au făcut-o cu Trump și pe care o repetă cu Elon Musk
Jurnalista dă ca exemplu o comisie a Congresului SUA, condusă de republicanul Jim Jordan, convins că sectorul tehnologic reduce la tăcere vocile conservatoare.
El a chemat la comisie toate persoanele din istoricul e-mailurilor a zeci de cadre universitare și a înghețat un întreg domeniu de cercetare. Așa s-au prăbușit întregi departamente universitare, inclusiv Stanford Internet Observatory, a cărui unitate de integritate electorală a asigurat detectarea și analiza rapidă în 2020.
Chiar și FBI-ul a fost împiedicat să comunice cu companiile tehnologice despre ceea ce oficialii au avertizat că e un atac viitor al operațiunilor străine de dezinformare și influență, după ce un proces intentat de doi procurori generali a ajuns până la Curtea Supremă. New York Times a scris că abia acum dosarul a fost închis.
Aceste evenimente au oferit acoperirea perfectă pentru ca platformele să se retragă tiptil din angajamentul asumat. Twitter, acum X, și-a demis cel puțin jumătate din echipa de încredere și siguranță. La fel și fiecare companie tehnologică cunoscută. Mii de oameni angajați anterior pentru a detecta dezinformarea au fost disponibilizați de Meta, TikTok, Snap și Discord.
Chiar săptămâna trecută, Facebook a eliminat unul dintre ultimele instrumente de transparență rămase, CrowdTangle, un filtru care a fost crucial pentru a înțelege ce se întâmpla în mediul online în zilele întunecate de dinainte și de după inaugurarea din 2021.
Facebook a făcut asta, în ciuda apelurilor cercetătorilor și cadrelor universitare, doar pentru că i s-a permis.
În 2020, aceste eforturi păreau jalnice, meschine, inadecvate la amploarea amenințării. Acum ele au dispărut, iar instrumentele devin și mai periculoase.
Ceea ce a făcut Musk de data asta – noul Lord al Haosului – a fost să-și smulgă masca. El a arătat că nici măcar nu trebuie să te prefaci că-ți pasă. În lumea lui Musk, încrederea înseamnă neîncredere, iar siguranța e cenzură. Scopul lui este haosul. Și va veni, conchide autoarea.
T.D.