Conducerea Poliției Române încearcă să obțină anularea hotărârii pronunțată pe 30 septembrie prin care instanța Tribunalului București (TMB) a suspendat decizia de transferare a comisarului șef Radu Gavriș de la București la IPJ Harghita, decizie semnată de fostul șef al IGPR, Liviu Vasilescu, exact înainte de a demisiona în urma scandalului provacat de întâlnirea cu clanul Pian.
Comisarul Gavriș se poate întoarce la Poliția Capitalei. Instanța a suspendat ordinul de detașare
În chiar ziua pronunțării Tribunalului București (TMB), consilierul juridic al IGPR a cerut strămutarea cauzei la alt Tribunal din țară. Motivele invocate de IGPR sunt halucinante: comisarul Gavriș a îndeplinit atribuții ce intră în competența poliției judiciare și deci a dezvoltat relații cu procurorii și, implicit, cu judecătorii TMB, care ar putea afecta imparțialitatea magistraților TMB.
Adică, explică IGPR, faptul ca dl Gavriș a anchetat vreme de 20 de ani ca polițist fapte de competența și sub coordonarea Parchetului Tribunalui Bucuresti, deci ar fi stabilit relații personale cu procurorii Parchetului de pe lângă Tribunal, duce obligatoriu la concluzia că a dezvoltat aceleași relații cu judecătorii TMB. IGPR nu aduce nicio probă în acest sens, cu excepția unor articole de presă, care relatează evoluția unor cazuri penale.
Totodată, IGPR nu explică ce fel de relații profesionale și de aici personale se pot stabil între polițiști și procurori și judecători de contencios adminstrativ ai aceleași instanțe care judecă o cerere de suspendare a unui act administrativ.
Faptul că IGPR vorbește în clar despre posibile relații dintre reclamant (polițiști), procurori și judecători, afirmație complet nedovedită, ar putea avea consecințe dramatice asupra tuturor cauzelor penale de pe rolul TMB. O atare argumentație ar putea atrage cereri de strămutare pe bandă rulantă ale tutoror celor trimiși în judecată de Parchetul TMB în fața judecătorilor TMB, pentru că oricare dintre ei ar putea invoca o asemenea bănuială.
Mai mult, IGPR susține în cererea sa „prezența activă mediatică” a comisarului Gavriș, ”prezență ce conturează nu doar aparența unor conflicte locale existente la nivelul Poliției române, ci și o pretinsă implicare a acestuia în înfăptuirea actului de justiție”. IGPR susține nici mai mult, nici mai puțin decât că articole de presă care relatează diferite cauze penale ar fi dovada relației de prietenie dintre comisarul Gavriș și procurori.
IGPR folosește ca argument suspiciunea complet nedovedită că Radu Gavriș ar fi furnizat prin intermediul subordonaților o serie de imagini în presă, ceea ce reprezintă cel puțin o antepronunțare, având în vedere că există o anchetă în curs privind acele presupuse scurgeri de informații.
Acestea sunt motivele care, în opinia IGPR, ar putea crea o bănuială legitimă că judecătorii TMB nu sunt imparțiali.
Cererea de strămutare va fi judecată pe 2 octombrie de instanța de contencios a Curții de Apel București și dacă ar fi admisă, ar provoca desființarea deciziei TBM, care a dispus ca imediat comiarul șef Radu Gavriș să revină la București.
Amintim că detașarea pentru 6 luni la Poliţia Judeţeană Harghita a lui Gavriș a fost ultimul ordin semnat de Liviu Vasilescu, înainte de a-și da demisia de la șefia Poliției Capitalei, pe fondul întâlnirii pe care a avut-o cu membrii clanului Duduianu.
La acel moment, Gavriș a declarat că a aflat din presă de detașarea sa și presa a speculat că Vasilescu ar fi semnat ordinul ca pedeapsă pentru că ar fi dat informaţii în legătură cu întâlnirea cu interlopii.
Acum, Tribunalul București a admis miercuri cererea lui Gavriș, a suspendat ordinul de detașare până la pronunțarea instanței de fond și obligă IGPR să-i plătească acestuia 5.117 de lei, cheltuielile de judecată.
Unul dintre cei mai reputați polițiști din România
Radu Gavriş a condus Serviciul Omoruri din Poliţia Capitalei.
În ianuarie 2018, ministrul de Interne de la acea vreme, Carmen Dan, îi cerea lui Radu Gavriş să facă ”un pas în spate”, după ce acesta declarase într-un interviu că modificarea Codului Penal va duce la situaţii revoltătoare: ca un suspect de pedofilie să fie prezent la audierea victimei ori ca violatori şi criminali să nu fie pedepsiţi, pentru că imaginile filmate de camerele de supraveghere nu pot fi folosite de anchetatori.
Radu Gavriș este unul dintre cei mai reputați polițiști din țară și a lucrat la anchete grele, ca șef al Serviciului Omoruri.
A anchetat și cazuri cu încărcătură politică, așa cum ar fi moartea lui Bogdan Gigină, incendiile de la Giulești și Colectiv, polițistul pedofil, cazul Burnei, cazul Caracal.