Ministrul Apărării, Radu Miruță, anunță o schimbare de abordare în fața noilor amenințări generate de dronele folosite în războiul din Ucraina.
După incidentele recente din Galați și Tulcea, unde în ultimele două zile trei drone au ajuns pe teritoriul României, oficialul susține că soluția pe termen lung este dezvoltarea în România a unui software dedicat pentru drone, capabil să integreze toate datele disponibile din sistemele militare.
Tehnologia se schimbă
Ministrul a explicat că realitatea de pe front s-a modificat radical în ultimii ani, iar armatele trebuie să se adapteze rapid. „De doi ani s-a schimbat realitatea și au intervenit aceste drone care presupun o rearanjare nu numai a strategiei, ci și a capabilităților”, a declarat Miruță la Digi24.
El a atras atenția că noile tipuri de drone sunt tot mai greu de detectat și interceptat. „Sunt altfel de drone. Sunt cu altă amprentă termică, sunt cu poziționarea motorului în față, nu în spate. Dacă până acum dronele erau pur și simplu direcționate să explodeze acolo unde pică, acum au încărcătură care poate pleca împotriva unui elicopter”, a spus ministrul.
Limitările actuale ale apărării
Potrivit lui Miruță, România are capacitatea de a monitoriza spațiul aerian, dar există limite importante. Ministrul vorbește despre „găuri” în actualul sistem de apărare, în special în detectarea dronelor la joasă altitudine, în zonele cu relief dificil și în lipsa unei integrări eficiente a datelor. „Armata Română are o capabilitate tehnică de a supraveghea absolut întreg spațiul aerian românesc de la o altitudine în sus. De la o altitudine în jos, lucrurile se împart în scenarii”, a explicat el.
Problemele apar în special în zonele cu relief complex sau când dronele zboară la foarte mică înălțime. „Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galați, acolo trebuie să existe o soluție radar locală”, a precizat ministrul, adăugând că sistemele existente sunt încă „limitate” și insuficiente numeric.
Soluția propusă: software dezvoltat în România
În acest context, Miruță spune că soluția strategică nu este neapărat producția de drone, ci dezvoltarea software-ului care le controlează.
„Convingerea mea este că soluția este capabilitatea Ministerului Apărării de a dezvolta în interiorul ministerului un software pentru drone și să ajungă să facă coproducție”, a declarat el.
Ministrul insistă că partea hardware trebuie lăsată firmelor private, în timp ce avantajul competitiv ar trebui să vină din software. „Personalizarea software-ului pentru drone nu poate fi obținută cumpărând din altă parte”, a subliniat Miruță.
Integrarea datelor din toată Armata
Un astfel de sistem ar trebui să centralizeze informații din toate echipamentele militare – radare, avioane de vânătoare, puncte de observație sau tancuri.
„Toate aceste informații trebuie puse într-o cameră comună, de unde un astfel de software să extragă fix bucata care trebuie și să o transmită unei drone într-un mod autonom”, a explicat ministrul.
În lipsa acestei integrări, România riscă să rămână dependentă de soluții externe incomplete. „Până când nu vom avea asta, vom fi cumpărători de soluții care vor rezolva parțial”, a avertizat el.
Echipă de tineri pentru noul proiect
Ministerul Apărării a început deja să formeze o echipă dedicată dezvoltării acestui software. Deocamdată, sunt implicați „cinci-șase” specialiști, însă obiectivul este extinderea rapidă.
„Ideal ar fi ca la început să vină 20-25 de tineri care să înceapă să construiască un software cu specificul capabilităților Armatei Române”, a spus Miruță, exprimându-și încrederea în resursa umană locală.
România nu este țintă, dar riscurile există
În ciuda incidentelor recente, ministrul a ținut să sublinieze că România nu este o țintă directă.
„România nu este o țară aflată în război, nu există niciun fel de informație care să ne facă să credem că există un interes din partea Federației Ruse să atace România”, a declarat el.
Cele mai multe drone ajunse pe teritoriul României sunt, potrivit explicațiilor oficiale, aparate deviate de apărarea antiaeriană ucraineană, care își pierd traiectoria și cad accidental.