După două luni de amânare a unei sentinţe definitive, Curtea de Apel București repune pe rol dosarul Hexi Pharma

După două luni de amânare a unei sentinţe definitive, Curtea de Apel București repune pe rol dosarul Hexi Pharma

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis joi să repună pe rol dosarul Hexi Pharma, după ce anterior amânaseră de patru ori pronunţarea unei sentinţe definitive în acest caz.

Curtea de Apel Bucureşti trebuia să dea joi sentinţa definitivă în dosar, magistraţii amânând de patru ori, începând din septembrie, pronunţarea unei decizii.

Termen: 10 decembrie

Judecătorii au repus însă cauza pe rol în vederea discutării reluării cercetării judecătoreşti şi au acordat un termen în acest sens pe data de 10 decembrie.

Articolul 395 alin.1 Cod de procedură penală invocat de magistraţi prevede: "(1) Dacă în cursul deliberării instanţa apreciază că o anumită împrejurare trebuie lămurită şi este necesară reluarea cercetării judecătoreşti sau a dezbaterilor, repune cauza pe rol. Prevederile privind citarea se aplică în mod corespunzător".

ADVERTISING

Dosarul se află în faza de apel, după ce Tribunalul Bucureşti a condamnat-o, în ianuarie 2019, pe Flori Dinu (foto), directorul general al companiei Hexi Pharma, la 3 ani de închisoare cu executare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

În acelaşi dosar, Mihai Leva, şef de producţie al firmei, a fost condamnat la 3 ani şi 8 luni de închisoare cu executare.

De asemenea, compania Hexi Pharma a fost obligată la plata unei amenzi penale de 2,6 milioane lei.

Prejudiciu de 125 milioane de lei

Conform deciziei tribunalului, Hexi Pharma trebuie să plătească un prejudiciu de aproximativ 125 milioane lei, reprezentând contravaloarea produselor biocide neconforme achiziţionate de sute de spitale din ţară.

ADVERTISING
FĂRĂ SCURTĂTURI. Ajungem departe

Astfel, Hexi Pharma a fost obligată să plătească 89 milioane lei (82 milioane lei şi 1,5 milioane euro) către 128 de spitale, constituite părţi civile în dosar.

Cele mai mari sume urmează a fi plătite către:

  • Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş - 32 milioane lei,
  • Serviciul de Ambulanţă Judeţean Mureş - 8 milioane lei,
  • Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş - 4,3 milioane lei,
  • Spitalul Orăşenesc Luduş "Dr. Valer Rusu" - 4,3 milioane lei,
  • Spitalul Judeţean de Urgenţă Tulcea - 1 milion de euro și 338.000 lei,
  • Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa - 4,19 milioane lei,
  • Institutul Naţional de Neurologie şi Boli Neurovasculare "Dr. Voiculescu" Bucureşti - 500.000 euro,
  • Spitalul de Arşi Bucureşti - 947.272 lei.
ADVERTISING

În plus, instanţa a decis confiscarea sumei de 36 milioane lei de la Hexi Parma, obţinute de companie de la 205 spitale de stat şi private din ţară, care nu s-au constituit părţi civile în dosar.

Sumele confiscate

În acest caz, cele mai mari sume confiscate de la Hexi Pharma sunt pentru produsele neconforme comercializate către:

  • Spitalul Judeţean de Urgenţă "Mavromati" Botoşani - 2,7 milioane lei,
  • Spitalul de Urgenţă Vâlcea - 2,07 milioane lei,
  • Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti - 1,8 milioane lei,
  • SJU "Sfântul Ioan cel Nou" Suceava - 1,5 milioane lei,
  • SJU "Sf. Spiridon" Iaşi - 1,5 milioane lei,
  • SJU Călăraşi - 1,5 milioane lei,
  • Institutul Clinic Fundeni - 1,4 milioane lei,
  • Spitalul de Urgenţă Sibiu - 1,4 milioane lei,
  • Spitalul "Theodor Burghele" - 1,3 milioane lei,
  • SJU Drobeta Turnu Severin - 1,2 milioane lei,
  • Spitalul Elias - 1,01 milioane lei.

Trimiterea în judecată

În martie 2017, compania Hexi Pharma a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru săvârşirea a 340 de infracţiuni de înşelăciune (dintre care şapte având consecinţe deosebit de grave), uz de fals (61 de acte materiale), precum şi pentru participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei:

  • directorul general al Hexi Pharma, Flori Dinu, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (49 de acte materiale) şi participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor
  • Mihai Leva, şef de producţie al companiei, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată (33 de acte materiale) şi complicitate la participaţie improprie la infracţiunea de zădărnicire a combaterii bolilor.

Citește articolele zilei pe SpotMedia.ro:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇