Mii de familii se tem că cei dragi sunt îngropați sub dărâmăturile clădirilor, răniți sau au fost duși cu forța în Rusia, Belarus sau pe teritoriul ocupat din estul Ucrainei.
Ultima dată când Tetiana Popovici a vorbit cu fiul ei a fost la 1 martie. Vlad Popovici, în vârstă de 29 de ani, se adăpostise în subsolul unei școli din satul său, în afara Kievului, în timp ce forțele ruse înaintau spre capitala Ucrainei, relatează Sky News.
„Mi-a spus: Mamă, să nu vii aici. Începe ceva îngrozitor. Nu este ca în filme. Este un război teribil”, și-a amintit Tetiana.
A doua zi, el a încercat să scape, dar a fost împușcat și rănit, iar apoi a dispărut, lăsându-și familia îngrijorată.
Este doar una dintre miile de familii sfâșiate de război, care nu au nicio veste despre rude. Ministerul de Interne al Ucrainei a declarat că poliția a primit peste 7.000 de sesizări cu privire la persoane dispărute, de la începutul invaziei Rusiei.
Tetiana, în vârstă de 52 de ani, își petrece zilele căutându-și fiul, agățându-se de speranța că singurul ei copil este în viață.
„Este cel mai greu lucru”, a spus ea, aflată în orașul Bucea, unde locuiește cu mama ei. Fiul ei locuia în satul Blistavitsia, cu tatăl său (fostul soț al Tetianei) și mama sa vitregă.
"Dacă aș avea măcar câteva informații despre ceea ce s-a întâmplat cu el. Nu m-am gândit niciodată că va trebui să aflu dacă fiul meu este în viață sau mort", a spus ea.
Ziua 68 de război în Ucraina - desfăşurarea evenimentelor
Vlad a încercat să fugă din satul său împreună cu mama sa vitregă Polina Chervakova, în vârstă de 47 de ani, cu un microbuz, pe 2 martie, a spus Tetiana. Când au ajuns pe un pod, au fost atacați cu focuri de armă de soldații ruși.
Cei doi au sărit din vehicul și au încercat să fugă pe o potecă de iarbă, dar Polina a fost împușcată. I-a spus lui Vlad că poate continua, dar apoi băiatul a fost împușcat în picior. Polina s-a întors să-l ajute, dar a fost împușcată din nou în umăr.
S-a prăbușit, inconștientă. Când și-a revenit, Vlad nu mai era. „A încercat să-l caute, dar era întuneric. Era în stare de șoc”, a spus Tetiana.
Grav rănită, Polina a bătut la ușa unei case din apropiere. Soldații ruși erau înăuntru și i-au spus să plece. A supraviețuit câteva zile în frig și a reușit să se întoarcă la soțul ei.
Până în acel moment, forțele ruse preluaseră controlul asupra zonei. Tetiana locuia la acea vreme într-o altă parte a țării, așa că nu și-a putut căuta fiul până la sfârșitul lunii martie, când armata rusă a fost îndepărtată.
Din acel moment, ea nu a făcut altceva decât să-l caute pe Vlad, lipind afișe cu el, cu numărul ei de telefon mobil, pe clădirile și pe gardurile din zonă.
Ea este sigură că baiatul ei este în viață. "Cred că este sechestrat sau și-a pierdut memoria. Poate că este undeva într-un spital", a spus ea.
O altă mamă suferă la fel ca și Tetiana. Anna Kotliarova, care locuiește la Kiev, nu știe nimic despre fiica ei, Inga Levko, și de soțul fiicei sale, Andrii Geleta. Ultima dată și-au transmis câteva mesaje pe 4 martie.
Cuplul își renovase noua casă în satul Kolonscina, chiar în afara capitalei, când forțele ruse au năvălit în zonă.
Casa vecinului lor a fost distrusă, în timp ce casa celor doi este încă în picioare, dar a fost preluată temporar de soldații ruși până când aceștia s-au retras ulterior la sfârșitul lunii martie.
„La 7 aprilie, când am ajuns pentru prima dată aici cu poliția și anchetatorii, nu s-au găsit cadavre”, a spus Anna. Și ea încă mai speră că fiica și soțul ei sunt în viață.
„Încerc să fiu în continuare puternică. Dacă mi se întâmplă ceva, nimeni nu-i va căuta”, a spus ea.