O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ – condusă de Lia Savonea), cu impact direct asupra dosarelor de evaziune fiscală aflate pe rolul instanțelor, a stârnit controverse după ce pe site-ul instituției au fost publicate, succesiv, două soluții diametral opuse.
Reprezentanții ÎCCJ susțin că situația a fost cauzată de o „eroare umană” de publicare, nu de o schimbare a soluției adoptate de judecători.
Ce a decis completul de nouă judecători
Luni, un complet format din nouă judecători, constituit pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, a analizat o sesizare formulată de Curtea de Apel București. Instanța a solicitat clarificarea interpretării art. 10 din Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscală, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024.
Întrebarea adresată ÎCCJ a vizat dacă neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină sau nu neregularitatea actului de sesizare a instanței și, implicit, restituirea cauzei la procurori.
Două soluții opuse, publicate succesiv
Inițial, pe site-ul Înaltei Curți a apărut o minută potrivit căreia „neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate NU determină neregularitatea actului de sesizare a instanței și restituirea cauzei la procuror”. Această interpretare ar fi permis continuarea proceselor de evaziune fiscală chiar și în lipsa raportului de expertiză.
Ulterior, însă, ÎCCJ a publicat o altă variantă a deciziei, cu un conținut exact opus: „neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină neregularitatea actului de sesizare a instanței, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror”. În acest caz, dosarele în care lipsește expertiza trebuie retrimise la Parchet.
Explicația ÎCCJ: „eroare umană” de publicare
Într-un comunicat transmis marți, Înalta Curte a precizat că diferența dintre cele două versiuni publicate nu reflectă o schimbare a soluției, ci o greșeală apărută în procesul de afișare a documentului pe site.
„Diferența apărută între cele două versiuni publicate ale aceleiași hotărâri nu reflectă o schimbare a soluției pronunțate, ci este rezultatul unei erori umane de publicare, survenită în procesul de afișare a documentului”, se arată în comunicat.
„A fost o eroare la publicare de la grefă. Minuta deciziei nu a suferit modificări, este cea pe care au stabilit-o ieri, în ședință. Acum se verifică procedurile de publicare să vadă unde a fost eroarea – la grefă sau la IT- și să vadă și ce comunicări s-au făcut”, au spus reprezentanții Biroului de presă al ICCJ.
Ei au precizat că forma corectă a minutei este cea publicată a doua oară pe portalul instanței, cea care duce la restituirea cauzei la procuror.
Problema este că decizia, în varianta sa finală, are efecte devastatoare asupra dosarelor de evaziune.
Practic, acum sute de dosare de evaziune fiscală vor fi tergiversate, fiindcă vor fi restituite anchetatorilor pentru realizarea expertizelor.
ÎCCJ anunță că a declanșat o verificare administrativă pentru a preveni situații similare pe viitor și că incidentul nu afectează caracterul obligatoriu al deciziei.
Critici dure din partea fostului ministru al Justiției
Schimbarea apărută pe site-ul ÎCCJ a fost criticată public de fostul ministru al Justiției, Stelian Ion, care a vorbit despre un caz de „alba-neagra” la nivelul instanței supreme.
„Grav este însă altceva: minuta deciziei a apărut inițial într-o formă, iar ulterior a fost modificată în sens exact opus. Mai întâi: lipsa expertizei nu atrage neregularitatea. Apoi, ‘peste noapte’: lipsa expertizei determină neregularitatea și restituirea dosarului”, a scris Stelian Ion, pe Facebook.
Acesta avertizează că miza interpretării este una majoră, deoarece de ea depinde soarta unor dosare importante de evaziune fiscală, și susține că o astfel de situație „ridică suspiciuni extrem de serioase”.
„Nu vorbim despre o virgulă sau o eroare materială, ci despre o ‘inadvertență’ care poate arunca în aer anchete de mare corupție și evaziune fiscală”, a mai afirmat fostul ministru.