De ce Putin nu va încheia războiul împotriva Occidentului

De ce Putin nu va încheia războiul împotriva Occidentului
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Când Vladimir Putin a trimis cel puțin 19 drone în Polonia săptămâna trecută, transmitea un mesaj: nu intenționează să își încheie războiul împotriva Occidentului prea curând.

Incursiunea rusă în spațiul aerian NATO vine în urma mai multor săptămâni de atacuri aeriene în Ucraina, care au ucis zeci de civili, au deteriorat clădirile care găzduiesc delegațiile UE și britanice și au lovit pentru prima dată o clădire guvernamentală din centrul Kievului, scrie Politico.

Departe de a fi pregătit să încheie un acord de pace cu Ucraina sub presiunea președintelui american Donald Trump, Putin și-a atribuit supraviețuirea politică unui conflict latent cu Statele Unite și aliații săi.

„Putin este președintele războiului. Nu are niciun interes să-l încheie”, a declarat Nikolai Petrov, analist la Centrul pentru Noi Strategii Eurasiatice, cu sediul la Londra.

După ce s-a transformat într-un lider pe timp de război, revenirea la statutul de președinte pe timp de pace ar fi echivalentă cu o retrogradare. „Indiferent de condiții, nu poate renunța la acest rol”, a spus Petrov.

În timp ce atacul la scară largă al lui Putin asupra Ucrainei se apropie de al patrulea an, președintele rus are, probabil, cele mai mari motive de optimism de la începutul războiului, când Kremlinul spera să cucerească țara în câteva zile.

Cu forțele ucrainene paralizate de lipsa de arme și personal, Rusia a pătruns tot mai adânc în țară.

Dar progresul Moscovei a fost lent și costisitor. Forțele armate ale Kremlinului au suferit aproximativ un milion de victime, iar conflictul și-a pus amprenta asupra economiei ruse, care amenință să intre în recesiune.

Încheierea conflictului vine cu riscuri

Și totuși, din punct de vedere politic, încheierea conflictului vine cu riscuri.

Controlul strict al Kremlinului asupra mass-media și a internetului i-ar permite probabil să vândă un acord de pace majorității rușilor ca pe o victorie. Dar nu de asta își va face griji președintele rus.

Opoziția liberală a Rusiei fiind decimată, un grup mic, dar vocal, de naționaliști reprezintă acum cea mai mare amenințare la adresa guvernării sale, a spus Petrov. Și le-a promis o victorie grandioasă, nu doar asupra Ucrainei, ci și asupra a ceea ce Kremlinul numește „Occidentul colectiv”.

„Există o dorință în rândul părții agresive a establishmentului militar-politic de a distruge NATO”, a declarat Alexander Baunov, un fost diplomat rus, acum cercetător senior la Centrul Carnegie Rusia Eurasia, pentru serviciul rus al DW. „Pentru a demonstra că NATO este lipsit de valoare”.

De când Putin s-a întâlnit cu Trump în Alaska luna trecută, în cadrul a ceea ce președintele SUA a prezentat ca fiind un summit dedicat încheierii unui armistițiu, Moscova și-a intensificat campania de război hibrid împotriva Europei, potrivit analiștilor militari.

Înainte de incursiunea de miercuri, dronele rusești s-au aventurat în mod repetat în spațiul aerian polonez din Belarusul vecin. În august, o dronă rusească s-a prăbușit la aproximativ 100 de kilometri sud-vest de Varșovia.

Potrivit WELT, o publicație soră a Politico din cadrul Axel Springer Group, cinci dintre dronele care au intrat în Polonia se aflau pe o traiectorie directă spre o bază NATO înainte de a fi interceptate de avioane de vânătoare olandeze Lockheed Martin F-35.

Într-un articol de opinie publicat cu două zile înainte ca dronele să treacă în Polonia, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a acuzat Helsinki că plănuiește un atac, amenințând că orice atac „ar putea duce la prăbușirea statalității finlandeze - odată pentru totdeauna”.

Analiștii au remarcat că retorica articolului seamănă cu punctele de discuție ale Kremlinului înainte de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.

Confruntarea cu Occidentul nu se va termina aici

Moscova a început, de asemenea, să mute industrii vitale, inclusiv construcția navală, în estul țării, departe de granița sa cu NATO, a subliniat Petrov. Vineri, Rusia a început să desfășoare exerciții militare la scară largă cu Belarus, inclusiv chiar peste granița cu Polonia. Exercițiile sunt așteptate să se încheie marți.

Indiferent ce va realiza Putin în Ucraina, confruntarea cu Occidentul nu se va termina aici; va continua sub diverse forme”, a spus Petrov. „Inclusiv pe plan militar”.

Prin acțiuni precum incursiunea în Polonia, Putin lansează un avertisment pentru Trump și liderii europeni care discută despre oferirea de garanții de securitate pentru Kiev după un posibil acord de pace, a declarat Kirill Rogov, fondatorul think tank-ului Re:Russia.

Putin a arătat că poate ataca țările NATO astăzi și că acestea nu au sisteme de apărare implementate”, a spus el.

„Acum sau niciodată”

Semnalările mixte ale lui Trump privind angajamentul său față de NATO și lipsa sa de disponibilitate de a respecta propriile termene limită atunci când vine vorba de impunerea de sancțiuni Moscovei îi dau lui Putin încrederea că poate scăpa nepedepsit.

Pentru președintele rus, „este acum sau niciodată”, a adăugat Baunov.

Incursiunile precum cea din Polonia au scopul de a submina angajamentul alianței militare occidentale față de apărarea colectivă, cu mici ofensive care testează disponibilitatea NATO de a răspunde. Speranţa, subliniază Baunov, este de a arăta că alianţa militară este un tigru fără dinţi.

Până acum, reacția de la Washington a alimentat aceste temeri. Joi, Trump a reiterat punctele de vedere ale Moscovei, spunând reporterilor că incursiunea dronelor ruse în Polonia „ar fi putut fi o greșeală”.

Kremlinul a respins acuzațiile conform cărora dronele au fost o provocare deliberată. Ministerul rus al Apărării a declarat că „nu au existat planuri de a viza instalații” din Polonia.

Belarus, care a servit drept rampă de lansare pentru unele dintre drone, potrivit oficialilor polonezi, a declarat că incursiunea ar fi putut fi rezultatul unui accident cauzat de „bruiaj electronic”.

„Este tipic pentru Putin să provoace şi să testeze”, a spus Rogov. „Îi place ca lucrurile să fie ambivalente, astfel încât să poată fi interpretate fie ca fiind deliberate, fie accidentale.”


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇