Negocierile secrete dintre Statele Unite și Rusia pentru schimbul de deținuți au început în urmă cu doi ani și au ajuns în punctul culminant în ultimele săptămâni. După zeci de întâlniri și convorbiri secrete, momente tensionate și compromisuri ce păreau imposibile s-a ajuns la un acord istoric între Washington și Moscova.
La sfârșitul lunii iunie, oficialii CIA au avut o întâlnire secretă cu ofițeri ruși de informații într-o capitală din Orientul Mijlociu pentru a le face o propunere cu privire la un posibil schimb de deținuți. Era încă una din ofertele pe care Washingtonul le-a înaintat Moscovei în decurs de un an pentru a obține eliberarea unor americani deținuți în Rusia.
De data aceasta, CIA punea ceva serios pe masă: eliberarea lui Vadim Krasikov, un asasin rus condamnat pentru executarea unui cecen în plină zi, la Berlin, și care era închis într-un penitenciar din Germania.
Propunerea CIA a fost posibilă după luni de eforturi ale oficialilor americani pentru a-i convinge pe germani să-l elibereze pe Krasikov, un personaj care are legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin. În schimbul asasinului rus, americanii au cerut părții ruse să-i elibereze pe fostul pușcaș american Paul Whelan și pe reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich.
Rușii au preluat propunerea și au prezentat-o la Moscova. La începutul lunii iulie, într-o discuție telefonică cu șeful CIA William Burns, partea rusă a arătat că în principiu e de acord cu propunerea, dar a menționat că mai sunt de pus la punct unele detalii. Apoi, pe 17 iulie, Moscova a acceptat formal termenii transmițând răspunsul său CIA. Se pregătea astfel terenul pentru cel mai mare schimb de deținuți dintre SUA și Rusia de la încheierea Războiului Rece, implicând 26 de deținuți din șapte țări, relatează CNN.
Era sfârșitul unui calvar chinuitor pentru Gershkovich, condamnat chiar luna trecută la 16 ani de închisoare după mai mult de un an petrecut în detenție, și pentru Whelan, aflat în custodia Rusiei de aproape șase ani, mulți din aceștia petrecuți într-un lagăr de muncă forțată.
Acordul i-a adus acasă și pe jurnalistul ruso-american Alsu Kurmasheva şi Vladimir Kara-Murza, un critic deschis al lui Putin, care deține o viză de rezidență permanentă în SUA.
Gershkovich, Whelan și Kurmasheva au urcat joi la bordul unui avion american, una dintre zecile de aeronave aflate pe pista aglomerată a aeroportului din Ankara, Turcia, în acea zi, o dovadă a numărului fără precedent de țări implicate în negocierile complexe.
Americanii aveau nevoie de un spion rus de valoare
În decembrie 2022, după ce Rusia a refuzat să-l includă pe Whelan într-un schimb de deținuți prin care a fost eliberată jucătoarea americană de baschet Brittney Griner, oficialii americani au venit cu o altă ofertă pentru eliberarea fostului militar, însă Rusia a respins-o.
Administrația americană a urmărit ani la rând eliberarea lui Whelan, iar în ianuarie 2023 ofițerii din serviciile secrete americane s-au întâlnit cu omologii lor ruși într-o țară terță al cărei nume nu a fost dezvăluit pentru a le oferi un schimb cu un cuplu rus reținut în Slovenia. Rusia a respins oferta și a făcut la fel și într-o discuție telefonică cu Burns, în martie.
Apoi situația s-a schimbat în favoarea Moscovei: în martie 2023, forțele de securitate ruse l-au arestat pe Gershkovich sub acuzația de spionaj, aceeași pentru care a fost închis Whelan și pe care Statele Unite au negat-o ferm. De data aceasta, rușii, care de obicei merg pe paritate la schimburile de deținuți, cereau să primească doi oameni importanți.
Administrația Biden negociase deja cel mai important deținut rus, traficantul de arme Viktor Bout, pe care l-a dat la schimb pentru Griner. Washingtonul nu mai avea niciun spion rus de valoare, așa că oficialii au început să caute pe glob deținuți ruși pe care să-i obțină pentru a-i oferi Moscovei.
În noiembrie 2022, oficialii CIA aflați la Moscova au oferit la schimb patru deținuți ruși din Norvegia, Polonia și Slovenia pentru Whelan și Gershkovich. Rusia a respins oferta, iar pentru americani a devenit clar că Rusia îl dorea pe Krasikov.
Guvernul american, prin canalele diplomatice asigurate de Departamentul de Stat și Consiliul Național de Securitate, avea acum sarcina dificilă de a convinge Berlinul să-l elibereze pe Krasikov.
Au existat numeroase discuții clandestine, derulate prin canalul secret pe care CIA îl folosește de mulți ani pentru reglarea chestiunilor sensibile cu Moscova, iar unele planuri au inclus posibila eliberare a opozantului rus Alexei Navalnîi în schimbul lui Krasikov.
Înainte ca CIA să poată face părții ruse vreo propunere serioasă în privința lui Krasikov, administrația Biden trebuia însă să smulgă acordul Germaniei.
Potrivit mărturiilor mai multor oficiali americani, cheia acordului a fost abilitatea președintelui Joe Biden de a-l convinge pe cancelarul german Olaf Scholz să-l elibereze pe Krasikov, prizonierul cel mai dorit de Putin.
Moartea lui Navalnîi a pus totul în pericol
Secretarul de stat american Antony Blinken a aflat, prin intermediul unui oficial de top din Departamentul de Stat, James Rubin, care a condus negocierile cu echipa lui Navalnîi, că existau motive pentru a crede că germanii ar fi de acord să-l dea pe Krasikov dacă exista o justificare morală imperativă, a spus o sursă din Departamentul de Stat citată de CNN.
Aparatul diplomatic american s-a pus în mișcare cu toată forța în direcția obținerii acordului Berlinului. La summitul G7 din aprilie 2023, Blinken i-a prezentat ministrului german de Externe Annalena Baerbock ideea eliberării lui Krasikov. Consilierul american pe probleme de securitate națională Jake Sullivan a prezentat și el situația părții germane în repetate ocazii.
Oficialii au lucrat în secret tot anul pentru a obține acceptul guvernului german, iar Biden și vicepreședintele Kamala Harris au intrat și ei în acțiune. Biden i-a prezentat chestiunea lui Scholz într-o discuție telefonică din ianuarie, dar și în februarie, într-o întâlnire în Biroul Oval. La întâlnirea de la Casa Albă, "cancelarul german i-a răspuns președintelui spunând: 'Pentru tine, voi face asta'. Președintele s-a întors către Jake (Sullivan, n.red.) și i-a zis: 'Rezvolvă'", a spus sursa.
După întâlnirea din februarie, Sullivan a schimbat cu Berlinul mai multe liste de posibili ruși care ar putea fi incluși într-un schimb de deținuți și era optimist că va duce această sarcină la bun sfârșit.
Apoi a murit Navalnîi și părea că totul s-a dus pe apa sâmbetei.
Pe 16 februarie 2024, Navalnîi a murit într-o închisoare din Rusia. "Totul a înghețat" după moartea lui, a spus o sursă americană.
"La momentul respectiv în acea zi, echipa a simțit că am rămas fără vânt în pânze în ceea ce privește eforturile de a-i aduce pe Paul și Evan acasă", a declarat joi dimineață reporterilor un oficial înalt al administrației americane.
Ce i-a spus Kamala Harris lui Scholz
Planul americanilor era în pericol. Kamala Harris, care se afla în Germania, l-a presat pe Scholz să faciliteze eliberarea lui Krasikov. După ce a încheiat o întâlnire programată cu Scholz, ea a cerut întregului personal să părăsească camera pentru ceea ce oficialii americani numesc uneori "o întâlnire bilaterală restrânsă". În sală au rămas doar câte un consilier al vicepreședintelui american și unul al cancelarului.
În acea discuție restrânsă, Harris a subliniat că eliberarea lui Krasikov era vitală pentru un acord, a spus un oficial de la Casa Albă pentru CNN.
Întors la Washington, Jack Sullivan și-a pus echipa să facă liste cu oameni care urmau să fie scoși din Rusia și care să le convină oficialilor germani. Lista a fost finalizată la sfârșitul lunii martie, potrivit unui oficial american. Președintele Biden a trimis o scrisoare lui Scholz în aprilie, iar la începutul lui iunie germanii au fost în cele din urmă de acord să-l elibereze pe Krasikov.
Potrivit mai multor oficiali americani, cheia convingerii Berlinului a fost includerea lui Kara-Murza și a altor șapte prizonieri politici ruși în schimbul de deținuți.
Însă nu doar Germania trebuia să treacă de partea americanilor. Aflată încă la München, Kamala Garris a cerut și o întâlnire cu premierul sloven Robert Golob. Scopul principal al acestei întâlniri, a spus un oficial de la Casa Albă, a fost de a-l presa să meargă mai departe cu eliberarea celor doi cetățeni ruși aflați în custodia Sloveniei, pe care SUA i-au identificat, de asemenea, ca fiind o prioritate de vârf pentru ruși - aceiași deșinuți pe care Moscova i-a respins în schimbul eliberării lui Whelan în 2023.
Biden îi presa și el și pe sloveni. În urmă cu două săptămâni, cu doar câteva clipe înainte de a-și anunța retragerea din campania prezidențială, Biden l-a sunat pe premierul sloven pentru a-l îndemna să aprobe acordul.
Încă un obiectiv bifat - Slovenia a fost de acord.
Semne că totul va fi bine
Moscova a acceptat abia în ultimele săptămâni acordul pus pe masă. Însă după ce s-a ajuns la o înțelegere, lucrurile s-au mișcat repede.
Rușii au avut mai întâi grijă să-l condamne pe Gershkovich la 16 de închisoare pentru spionaj, iar procesul Kurmashevei a fost de asemenea accelerat, ea primind șase ani și jumătate de închisoare. La precedentele schimburi de prizonieri, Rusia a căutat să-i condamne pe cei care urmau să fie eliberați, prin urmare această grabă era un semn că lucrurile sunt pe făgașul urmărit.
Către sfârșitul acestei luni, semnalele au devenit și mai clare. Unii dintre cei incluși în schimb au fost amnistiați, iar locurile în care se aflau alți deținuți au devenit necunoscute.
Pe 16 iulie, Roger Carstens, trimisul special prezidenţial al Statelor Unite pentru eliberarea ostaticilor, a vorbit la telefon cu Paul Whelan. Oficialul nu i-a putut da detalii despre un schimb iminent de deținuți, dar i-a oferit motive de optimism, a spus o sursă din familie.
Jeff Flake, ambasadorul american în Turcia, a spus că a existat o teamă constantă în ultimele săptămâni că ar putea interveni ceva care să aducă sfârșitul înțelegerii, mai ales cu atâtea părți implicate și cu o asemenea miză. "Ne-am temut că o scurgere de informații îl va distruge", a spus Flake pentru CNN.
Flake a spus că a aflat de acest acord doar "cu câteva săptămâni în urmă", când schimbul se apropia de faza finală. "Au fost foarte, foarte puțini care au știut", a spus el.
Pe 1 august toate eforturile au dat, în sfârșit, roade. Rușii și americanii au obținut oamenii pe care îi doreau.
T.D.