Vladimir Putin își conduce țara prin teroare. Opozanții regimului sunt eliminați fizic sau izolați în închisoare. Frica e răspândită din birourile Kremlinului până în cele profunde cotloane ale societății, afectate puternic de un război pe care și l-a dorit un singur om.
În dimineața zilei de 9 aprilie, la serviciul de urgență 112 a fost primit un apel de la sediul Ambasadei Rusiei.
Cea care a sunat a fost chiar soția ambasadorului Valeri Kuzmin, 70 de ani, aflat la București din 2016.
Echipajul de salvare a ajuns în mai puțin de 30 de minute, dar medicul n-a mai reușit s-o salveze pe femeia care a decedat în urma unui stop cardiac.
La două zile după tragicul incident, Valeri Kuzmin a plecat la Moscova, în urma solicitării sale, fiind înlocuit cu Vladimir Lipaev, 65 de ani, fost șef al misiunii diplomatice din Estonia de unde a fost expulzat în 2023.
Episodul sumbru arată cât de intensă e spaima din misiunile diplomatice ruse, aflate în statele europene pe care Kremlinul le consideră ostile.
Frica, suspiciunea și izolarea au făcut ca soția ambasadorului rus să nu apeleze din timp la tratament medical în România, neprimind nici aprobarea de a se întoarce în Rusia mai devreme pentru a-și trata problemele de sănătate.
O moarte subită, urmată de o plecare rapidă din postul de la București a lui Valeri Kuzmin, indică o situație complicată în Ambasada Rusiei din România.
Instituțiile din Apărare vizate de spionajul rus
În urmă cu două zile, Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, raportul de activitate al CSAT (Consiliul Suprem pentru Apărarea Țării) pentru anul 2023.
În documentul despre care G4 Media a scris pentru prima dată, se vorbește într-un mod cum nu a mai fost făcut până acum de „penetrare informativă a instituțiilor cu responsabilități în domeniul apărării şi securității”, „penetrarea infrastructurilor critice de comunicații şi informatice”, „subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliați, în factorul decizional şi în capacitatea instituției militare naționale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acțiuni asociate agresiunilor informaționale”.
De asemenea, raportul subliniază faptul că „Federația Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de acțiunile Moscovei pentru prezervarea şi consolidarea influenței asupra statelor din acest areal şi pentru proiectarea propriilor ambiții geopolitice”.
Parcurgerea ultimului raport CSAT publicat pe site-ul consiliului, e vorba de cel din 2015, la un an după ce Kremlinul a anexat Peninsula Crimeea, surprinde prin faptul că nu e făcută nicio referire la adresa Federației Ruse ca fiind un factor de instabilitate regională sau responsabilă cu declanșarea unui conflict militar în Ucraina, țară vecină cu România.
Deteriorarea gravă a mediului de securitate din România
De un deceniu, rapoartele de activitate CSAT nu mai sunt publicate pe site-ul instituției, iar acum, după o tăcere asurzitoare, agențiile și instituțiile din domeniul apărării recunosc că România a devenit o țintă a serviciilor de informații ruse și că pe teritoriul țării noastre acționează echipe de spioni care urmăresc perturbarea instituțiilor statului și pun în pericol prin acțiunile lor funcționare „infrastructurii critice”.
Raportul CSAT, trimis către Parlament, a fost însoțit de un mesaj al președintelui Klaus Iohannis în care acesta spune că în ultimul an, România și-a dezvoltat capacitățile defensive.
„CSAT a coordonat unitar activitățile care privesc apărarea țării şi securitatea națională, în scopul consolidării profilului țării noastre de partener credibil, predictibil şi solidar în raport cu aliații şi cu partenerii strategici, precum şi în relația cu statele partenere din regiune”, a transmis președintele Iohannis.
Dar în spatele mesajelor oficiale, raportul anunță deteriorarea gravă a mediului de securitate din România, prin înmulțirea operațiunilor de spionaj, intensificarea acțiunilor de propagandă și promovare a intereselor Rusiei pe teritoriul țării.
Nu se specifică în ce mod reacționează instituțiile din sistemul de apărare, nici dacă există o anume coordonare cu alte state în această privință și nici dacă la nivelul Uniunii Europene funcționează un mecanism de descurajare a acestor operațiuni.
Alertă: Rusia destabilizează democrațiile
În ultima vreme, mai mulți spioni ruși din Austria și Germania au fost reținuți de autoritățile țărilor respective, acesta fiind un semnal care poate fi interpretat în sensul că există o coordonare la nivelul Uniunii Europene pentru a limita, pe cât se poate, acțiunile ostile ale Rusiei.
Raportul de activitate al CSAT e atât de diferit de cele precedente încât ar fi fost nevoie de clarificări suplimentare din partea instituției.
Pentru a descrie amploarea, impactul și profunzimea acțiunilor de spionaj ale Rusiei asupra statelor din regiune, e mai util raportul Serviciului de Informații și Securitate din Moldova, publicat în luna noiembrie 2023.
„De subliniat că Republica Moldova nu este singurul stat în care este demonstrată agresiunea hibridă din partea Federației Ruse. Acest fapt se atestă, inclusiv din avertizările partenerilor care au remis alerte în peste 90 de state despre <efortul Federației Ruse de a destabiliza democrațiile, discreditând alegerile din întreaga lume>”, se arată în documentul SIS Moldova.
„…dacă în trecut, Moscova era concentrată pe susținerea unor anumiți candidați, acum caută să semene neîncredere față de procesul electoral în sine, prezentând alegerile ca fiind disfuncționale și rezultatele nelegitime”, se mai precizează în raportul citat.
Conform documentului, de la declanșarea invaziei Rusiei asupra Ucrainei, se confirmă că la nivelul aliaților occidentali a fost creat un sistem de colaborare și avertizare în ce privește acțiunile Rusiei.
Sistemul este, cel mai probabil, o facilitate de analizare a unui număr imens de date, care caută, compară și etichetează modalitățile de acțiune ale Rusiei la nivel de propagandă, agenți de influență și acțiuni concrete în teren, astfel încât, folosindu-se datele validate dintr-o „operațiune compromisă” să poată fi identificate și altele, cu elemente comune, care se desfășoară în țări și teritorii diferite, dar nu au fost încă descoperite.
O nouă etapă
După 1990, liderii politici ai României n-au reușit să scape de influența Kremlinului, aceasta fiind o prezență constantă chiar și după aderarea la NATO și Uniunea Europeană.
Norocul țării noastre a fost că Putin s-a concentrat mult pe Germania și Austria, cariera sa de fost spion KGB s-a desfășurat în RDG, iar pentru el, cele două țări au fost importante ca să scape din criza economică profundă în care era Rusia, în anul 2000, atunci când a venit la putere.
De la momentul în care Putin a invadat Ucraina, România a devenit extrem de importantă pentru el prin prisma rolului pe care-l joacă în ce privește transferul de armament, echipamente militare și bunuri înspre țara vecină.
Rusia are tot interesul să slăbească rapid și vizibil statele din flancul estic al NATO pentru a izola Ucraina de aliații săi.
Raportul CSAT vorbește de fapt despre un moment extrem de dificil prin care trece România și pentru care, din diverse motive, nu suntem prea bine pregătiți, depinzând într-o mare măsură de SUA, „partenerul nostru strategic”, și mai nou, de Franța.