Cancelarul austriac Karl Nehammer, lider al partidului conservator OVP (Partidul Austriac al Poporului), a declarat marţi, după o discuţie cu şeful Partidului Libertăţii (FPO, de extremă dreapta) Herbert Kickl, că se opune în continuare participării la un guvern alături de acesta.
FPO, de orientare eurosceptică şi pro-rusă, a câştigat pentru prima dată alegerile parlamentare, însă cele 29% din voturi obţinute în 29 septembrie îi impun formarea unei coaliţii pentru a-şi asigura majoritatea în legislativ necesară formării unui guvern. Kickl afirmă că ar trebui să fie cancelar, însă alte partide au exclus o alianţă cu el, transmite Reuters.
Preşedintele Alexander Van der Bellen, care supervizează procesul de formare a guvernelor Austriei, a apreciat săptămâna trecută că liderii partidelor care au întrunit cele mai multe voturi ar trebui să se întâlnească pentru a vedea dacă "chiar cred ce au spus".
Nehammer a declarat într-o scurtă conferinţă de presă după întâlnirea cu şeful FPO că nu va fi "promotorul lui Herbert Kickl". Cancelarul era singurul lider de partid care lăsase în principiu deschisă posibilitatea unei coaliţii cu FPO, însă a insistat atât înainte cât şi după alegeri că nu va accepta un guvern din care să facă parte Kickl; la rândul său, acesta nu renunţă la ideea de a conduce orice guvern cu participarea FPO.
Extremiştii de dreapta au sugerat public că OVP ar trebui să îl excludă pe Nehammer sau să îl treacă pe linie moartă pentru a face posibilă o coaliţie. Conducerea conservatorilor şi-a reafirmat însă susţinerea pentru cancelar, la câteva zile după scrutin.
Ambele părţi sunt tot mai ferme pe poziţii, apreciază Reuters.
Punctul de vedere al lui Kickl este că orice coaliţie fără FPO ar fi nedemocratică, deoarece partidul său s-a clasat primul în alegeri. OVP prezintă lucrurile invers: majoritatea austriecilor au votat împotriva FPO.
Deoarece FPO nu pare să poată ajunge la putere fără OVP, formaţiunea lui Nehammer ar putea în principiu să conducă o coaliţie tripartită cu partidul de pe locul al treilea, Social-Democraţii, şi cu unul mai mic, cum ar fi Neos, de orientare liberală.