În calitate de comandant al filialei locale a Al-Qaida în războiul civil sirian, Abu Mohammed al-Jolani (sau al-Golani, conform transcrierii diverselor surse – n.red.) a fost o figură destul de ştearsă, care a stat departe de ochii publicului, chiar şi atunci când gruparea sa a devenit cea mai puternică facţiune care lupta pentru înlăturarea lui Bashar al-Assad.
Astăzi, el este figura reprezentativă a rebelilor care au triumfat în Siria, intrând treptat în lumina reflectoarelor după ce a rupt legăturile cu Al-Qaida în 2016, şi-a redenumit grupul şi i-a condus pe rebelii care l-au înlăturat pe preşedinte de la putere după 13 ani de război civil.
Departamentul de Stat al SUA oferă o recompensă de până la 10 milioane de dolari pentru informaţii care duc la capturarea lui Abu Mohammad al-Jolani, pe care agenţia l-a desemnat pentru prima dată ca terorist în urmă cu mai bine de un deceniu, afirmând că gruparea sa „a efectuat multiple atacuri teroriste în întreaga Sirie”.
- Siria: Rebelii au cucerit capitala, Bashar al-Assad a fugit. În 11 zile s-a pus capăt unei ere întunecate de un sfert de secol
- De la oftalmolog la dictator - ascensiunea și decăderea lui Bashar al-Assad
Cu toate acestea, Jolani este şi liderul forţelor rebele care tocmai au răsturnat regimul tiranic al dictatorului sirian Bashar al-Assad într-o ofensivă rapidă ce a surprins lumea întreagă.
Ca urmare, Jolani este acum liderul de facto a peste 23 de milioane de sirieni şi a câtorva milioane de refugiaţi sirieni care se află în afara ţării lor, dintre care mulţi vor dori cu siguranţă să se întoarcă acasă acum că Assad nu mai este.
Aşadar, cine este Jolani şi ce doreşte el? se întreabă CNN. Născut în 1982, Ahmed al-Sharaa - pe numele său real - a crescut în Mazze, un cartier înstărit din Damasc.
A început să studieze medicina, dar după invazia americană din Irak, în 2003, la 21 de ani, el a plecat să lupte în ţara vecină Siriei şi s-a alăturat grupării Al-Qaida din Irak condusă de Abu Musab al-Zarqawi. În cele din urmă, a ajuns în celebra închisoare irakiană condusă de SUA, Camp Bucca, care a devenit un important loc de recrutare pentru grupurile teroriste, inclusiv pentru ceea ce avea să devină ulterior ISIS (Statul Islamic).
Eliberat din Camp Bucca după cinci ani de detenţie, Jolani a trecut înapoi în Siria şi a început în 2011 să lupte împotriva regimului lui Assad, cu sprijinul lui Abu Bakr al-Baghdadi, care va deveni ulterior fondatorul ISIS. Jolani a fondat Frontul al-Nosra (Jabhat al-Nusra, Frontul Victoriei - n.r.), care apoi a devenit Hayat Tahrir al-Sham (HTS) şi în cele din urmă s-a desprins de organizaţia teroristă.
Un radical pragmatic
Potrivit site-ului Middle East Eye, după atentatele din 11 septembrie 2001, au început să apară în viaţa lui Jolani primele semne ale jihadismului şi a început să participe la predici şi mese rotunde secrete în suburbiile marginalizate ale Damascului, pentru ca apoi, în 2003, să meargă în Irak să lupte împotriva americanilor.
Treptat, Abu Mohammad al-Jolani a trecut de la un vocabular fundamentalist la cuvinte care se pretind moderate pentru a-şi atinge obiectivele. Înalt, bine făcut, cu barbă neagră şi ochi ageri, Abu Mohammad al-Jolani a abandonat treptat turbanul jihadist pe care îl purta la începutul războiului în 2011 pentru o uniformă militară şi uneori pentru un costum civil, notează AFP.
De la ruptura cu al-Qaida în 2016, el a încercat să îşi „spele” imaginea şi să prezinte o faţă mai moderată, fără a-i convinge prea mult pe analişti sau chiar cancelariile occidentale, multe dintre ele clasificând în continuare HTS drept grupare teroristă, deşi acum unele s-ar putea răzgândi.
„Este un radical pragmatic”, a declarat pentru AFP Thomas Pierret, specialist în islamismul din Siria. „În 2014, el era la apogeul radicalismului său pentru a se impune în faţa facţiunii radicale a rebeliunii şi a organizaţiei (jihadiste) Statul Islamic, pentru ca apoi să-şi modereze discursul”, explică cercetătorul de la CNRS.
După ofensiva rebelilor lansată la 27 noiembrie, Abu Mohammad al-Jolani a început să semneze cu numele său real, Ahmed al-Sharaa.
În 2021, el a explicat într-un interviu acordat postului public american PBS că numele său de război, Abu Mohammed al-Jolani, era o referire la originile familiei sale din Înălţimile Golan (al-Jolan în arabă). Potrivit acestuia, bunicul său a fost strămutat din Golan după ce Israelul a cucerit o mare parte din acest platou sirian, în 1967.
În 2013, el a refuzat să fie susţinut de Abu Bakr al Baghdadi, viitorul lider al Statului Islamic, preferându-l în schimb pe emirul al-Qaida, Ayman al-Zawahiri. Realist, în opinia susţinătorilor săi, şi oportunist, în opinia adversarilor săi, el a declarat în 2015 că, spre deosebire de Statul Islamic, nu intenţionează să lanseze atacuri împotriva Occidentului.
Iar când s-a despărţit şi de Al-Qaida, a spus că a făcut-o pentru a „elimina pretextele invocate de comunitatea internaţională” pentru a-i ataca organizaţia. De atunci, el „merge pe sârmă ca un om de stat în devenire”, spune Thomas Pierret.
Mănușă de catifea peste pumnul de fier
Optând pentru mănuşa de catifea trasă peste pumnul de fier, în ianuarie 2017 a forţat rebelii radicali din nordul Siriei să fuzioneze în HTS. El a instituit o administraţie civilă şi şi-a intensificat gesturile faţă de creştinii din provincia Idlib, pe care gruparea sa o controla de doi ani.
Aici, HTS a fost acuzată de localnici, rude ale deţinuţilor şi activişti pentru drepturile omului de abuzuri pe care ONU le-a descris ca fiind echivalente cu crime de război, provocând demonstraţii în urmă cu câteva luni.
După ofensiva sa recentă, Abu Mohammed al-Jolani a încercat să-i liniştească pe locuitorii din Alep, un oraş cu o importantă comunitate creştină. Şi le-a cerut luptătorilor săi să păstreze „securitatea în regiunile eliberate”.
Jolani acordă rareori interviuri organizaţiilor de presă occidentale, dar joi a vorbit cu CNN. În acest interviu, Jolani a avut grijă să se distanţeze de grupările teroriste sunnite precum ISIS şi al-Qaida, declarând: „Oamenii care se tem de guvernarea islamică fie au văzut implementări incorecte ale acesteia, fie nu o înţeleg cum trebuie”. Totodată, a încercat să liniştească minoritatea siriană alawită şi creştină spunând: „Aceste secte au coexistat în această regiune de sute de ani şi nimeni nu are dreptul să le elimine”.
Jolani, acum în vârstă de 42 de ani, a mai declarat pentru CNN că s-a maturizat faţă de momentul în care lupta împotriva americanilor în Irak, acum două decenii: „O persoană de 20 de ani va avea o personalitate diferită faţă de cineva de 30 sau 40 de ani şi, cu siguranţă, faţă de cineva de 50 de ani”, a spus el.
Cum i-ar putea convinge pe americani
Este greu de evaluat veridicitatea recentelor declaraţii liniştitoare ale lui Jolani şi ce ar putea însemna acestea pe termen lung, deşi oamenii săi nu au efectuat masacre sectare în stilul ISIS atunci când au cucerit oraşe siriene, notează CNN.
Din perspectiva SUA, un indicator pozitiv ar fi, de asemenea, dacă Jolani ajută la găsirea lui Austin Tice, un jurnalist american care a dispărut în Siria în urmă cu mai bine de 10 ani şi despre care duminică, preşedintele Joe Biden a declarat că el crede că este încă în viaţă.
Aşadar, este Jolani pur şi simplu acelaşi vechi jihadist reambalat într-o nouă haină „incluzivă”? Sau seamănă mai mult cu un lider islamist precum preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, care, deşi nu este un democrat liberal, nu va declanşa o epurare sectară asupra populaţiei sale? se întreabă CNN.