Beijingul a construit un prototip de reactor nuclear pentru o navă mare de război, acesta fiind cel mai clar semn de până acum că se îndreaptă spre realizarea primului portavion cu propulsie nucleară din țară, potrivit unei analize recente a imaginilor prin satelit și a documentelor guvernului chinez obținute de Associated Press.
Analiștii de la Institutul de Studii Internaționale Middlebury din California au făcut descoperirea în timp ce monitorizau un loc dintr-o zonă montană de lângă orașul Leshan, în provincia Sichuan din sud-vestul Chinei, unde bănuiau că se construiește un reactor pentru producerea de plutoniu sau tritiu în scopuri militare.
În schimb, experții au ajuns la concluzia că acolo se construia prototipul unui reactor pentru o navă de război mare. Proiectul de la Leshan este denumit Proiectul Longwei sau Dragon Might, dar a fost menționat în documente și drept Proiectul de Dezvoltare a Energiei Nucleare, relatează CNN.
Bazându-se pe imagini din satelit și documente publice, inclusiv licitații pentru proiecte, dosare de personal, studii de impact asupra mediului și chiar plângerea depusă de un cetățean despre zgomotul produs și praful excesiv, analiștii au ajuns la concluzia că în munții de lângă orașul Mucheng, situat la aproximativ 112 kilometri sud-vest de capitala provinciei Sichuan, Chengdu, era construit prototipul unui reactor de propulsie navală.
Imagini din satelit realizate din 2020 până în 2023 au arătat că mai multe locuințe au fost demolate și a început construirea infrastructurii de alimentare cu apă la unitatea de construcție a reactorului.
Cercetarea nu oferă, însă, indicii despre momentul în care un portavion chinez cu propulsie nucleară ar putea fi construit și deveni operațional.
China intră într-un club select
Marina chineză s-a modernizat rapid, iar adăugarea unei nave cu propulsie nucleară la flota sa ar fi un pas major în realizarea ambițiilor Beijingului pentru crearea unei forțe maritime, capabile să opereze departe de China, o provocare mai mare pentru Statele Unite.
"Portavioanele cu propulsie nucleară ar plasa China în rândul exclusivist al puterilor navale de primă clasă, un grup limitat în prezent la Statele Unite și Franța", a spus Tong Zhao, membru senior la Carnegie Endowment for International Peace din Washington.
Primul portavion din China, dat în funcțiune în 2012, a fost o navă sovietică reconfigurată, iar al doilea a fost construit în China, dar pe baza designului sovietic. Ambele nave, numite Liaoning și Shandong, folosesc o metodă de lansare asemănătoare "săriturilor cu schiurile", cu o rampă la capătul unei piste scurte pentru a ajuta avioanele să decoleze.
Fujian, lansat în 2022, este al treilea portavion al țării, dar primul care a fost proiectat și construit la nivel local.
Acesta utilizează un sistem de lansare de tip electromagnetic, precum cele dezvoltate și utilizate de Marina SUA. Toate cele trei portavioane au alimentare convențională.
Fujian a participat recent la testele noului avion de luptă chinez J-35.
Fujian nici nu a început testele în martie, când Yuan Huazhi, comisarul politic al Armatei Populare de Eliberare a Chinei, a confirmat construirea unui al patrulea portavion. Întrebat dacă acesta va fi alimentat cu energie nucleară, oficialul a spus că se va face un anunț în acest sens, dar această informație nu a fost făcută publică.
Matthew Funaiole, cercetător senior la Proiectul China Power al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, se îndoiește că următorul portavion al Chinei va avea propulsie nucleară. În schimb, el se așteaptă ca al patrulea portavion al acestei țări să se concentreze pe optimizarea designului lui Fujian.
Ce va face Beijingul cu un portavion cu propulsie nucleară
E nevoie de câțiva ani pentru a construi un portavion și a-l pune în funcțiune, însă dezvoltarea propulsiei nucleare pentru următoarea generație de nave de război i-ar oferi Chinei mai multă putere pentru a rula sisteme avansate, cum ar fi lansatoare electromagnetice, radare și arme noi, a explicat Nick Childs, cercetător principal pentru forțele navale și securitate maritimă la Institutul Internațional de Studii Strategice.
"Pe lângă faptul că evită necesitatea ca nava să se realimenteze în mod regulat și, prin urmare, îi oferă o rază de acțiune mult mai mare, energia nucleară înseamnă că, nemaifiind nevoie să transporte combustibil pentru navă, va exista loc la bord pentru combustibil și arme pentru aeronavele sale, extinzându-le capabilitățile", a spus el.
Tong Zhao, de la Carnegie Endowment for International Peace, a spus că portavioanele cu propulsie nucleară vor oferi armatei chineze "o mai mare flexibilitate și rezistență pentru a opera în jurul punctelor fierbinți strategice, în special de-a lungul primului lanț de insule, unde se află majoritatea teritoriilor disputate de China".
Primul lanţ de insule este o zonă întinsă de-a lungul coastei Japoniei, Taiwanului şi Filipinelor, cu pornire din Malaezia şi Borneo până la arhipelagul Kurile, lângă apele Rusiei, și include și Taiwanul, insula revendicată de China.
Statele Unite sunt obligate printr-o lege internă să furnizeze Taiwanului suficiente arme pentru a descuraja o invazie a Chinei și ar putea oferi Taipeiului asistență de la bazele sale din Pacific, în cazul unui atac sau al unei blocade chineze. Tensiunile au crescut și în Marea Chinei de Sud între China și națiunile învecinate, cu privire la disputele teritoriale și revendicările maritime.
SUA domină oceanele, dar China vine tare din urmă
Președintele chinez Xi Jinping le-a trasat ca sarcină oficialilor apărării să construiască o flotă "de primă clasă", astfel încânt China să devină o putere maritimă.
Cel mai recent program de strategie pentru apărarea națională, cel din 2019, arăta că marina chineză se adaptează la cerințele strategice "accelerând tranziția sarcinilor sale de la apărare în mările apropiate la misiunile de protecție în mările îndepărtate".
Marina militară chineză este deja cea mai mare din lume, cu peste 370 de nave și submarine.
China se mândrește, de asemenea, cu capacitățile sale de construcții navale - șantierele sale navale construiesc anual sute de nave, în timp ce Statele Unite construiesc doar cinci pe an sau chiar mai puține, potrivit unui raport al Congresului SUA emis la sfârșitul anului trecut.
Cu toate acestea, marina chineză rămâne în urma Marinei SUA în multe privințe.
Printre alte avantaje, SUA au în prezent 11 portavioane, toate cu propulsie nucleară, ceea ce le permite să mențină mai multe grupuri de atac desfășurate în întreaga lume în orice moment, inclusiv în regiunea Indo-Pacific.
Pentagonul este, însă, din ce în ce mai preocupat de modernizarea rapidă a flotei chineze, inclusiv de proiectarea și construirea de noi portavioane.
T.D.