Arma de război formidabilă pe care China a construit-o și răspunsul pe care îl pregătesc Statele Unite (Video)

Arma de război formidabilă pe care China a construit-o și răspunsul pe care îl pregătesc Statele Unite (Video)
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum

Cel mai puternic portavion lansat la apă de China a început testele pe mare în luna mai, iar Statele Unite au în construcție cel mai modern vas din această categorie. Comparația între portavioanele acestor puteri militare arată cine deține supremația pe oceanele lumii și indică evoluția celor două flote rivale.

La 1 mai, cel mai nou portavion al Chinei a părăsit dana din Shanghai și a început primul său test, care a durat opt zile. Denumit Fujian, portavionul, singurul din clasa chineză 003, are un design complet nou în comparație cu celelalte vase din această categorie și reprezintă un simbol al ambițiilor navale în continuă expansiune ale Chinei, se arată într-o analiză publicată de Business Insider.

Fujian este cel mai puternic rival al portavioanelor americane care au dominat decenii la rând oceanele lumii. China pare să fi construit o navă de război formidabilă, însă o evaluare a dotărilor acestui portavion arată că îi lipsesc unele avantaje cheie pe care le deține cea mai nouă clasă de portavioane americane.

Ce portavioane are China și ce pot face acestea

Construcția portavionului Fujian a început în 2017. Acesta este al treilea portavion al marinei militare chineze. Primele două, Liaoning (clasa 001) și Shandong (clasa 002) au fost livrate în 2012 și în 2017.

ADVERTISING

Liaoning și Shandong au fost realizate după design-ul clasei sovietice Kuznețov. De altfel, Liaoning a fost cumpărat când se afla în fază incipientă din Ucraina, în 1998, pentru doar 20 de milioane de dolari, sub pretextul că va fi transformat într-un cazino. În schimb, a fost remorcat în China și echipat pentru război.

Ambele portavioane au fost modificate și includ tehnologii moderne, oferind mai mult spațiu pentru avioane. Shandong are un deplasament de aproximativ 60.000 de tone, iar Shandong - 66.000 de tone. Punțile lor de zbor au o lungime de aproximativ 300 de metri.

În ciuda încercărilor de modernizare, capacitățile celor două nave sunt limitate de utilizarea sistemului de decolare scurtă (STOBAR), care utilizează la prova o rampă asemănătoare cu cea de la sărituri cu schiurile pentru a ajuta avioanele să urce rapid în aer.

Acest lucru limitează greutatea avioanelor care decolează, întrucât acestea trebuie să fie suficient de ușoare pentru a putea urca. În consecință, avioanele de avertizare timpurie și cele de realimentare în zbor nu pot opera pe Liaoning și Shandong.

ADVERTISING

Cel mai greu avion pe care îl pot include unitățile aeriene de pe Liaoning și Shandong, compuse din 24-32 de avioane și 12-17 elicoptere, este cel de luptă J-15. Aeronava de luptă poate fi încărcată cu un arsenal limitat și cu o cantitate redusă de combustibil, ceea ce îi reduce capabilitățile și raza de acțiune.

Din cauza acestor limitări severe, unii analiști consideră că Liaoning și Shandong sunt mai puțin adecvate pentru luptă și pot servi mai degrabă ca platforme de pregătire din care China să obțină experiență în producția de portavioane și operațiuni cu astfel de nave pentru a proiecta un design mai avansat.

Fujian are un mare avantaj

Cel mai nou portavion chinez reprezintă un prim pas din efortul intens de modernizare al marinei Beijingului.

Cu o lungime de 316 metri și un deplasament de peste 80.000 de tone, Fujian are mai mult spațiu pentru forța aeriană pe care o transportă, care ar putea include aproximativ 60 de aeronave.

Fujian este unul dintre cele două portavioane din lume echipate cu catapulte electromagnetice, celălalt fiind noul portavion american USS Gerald R. Ford. Fujian poate lansa astfel avioane mai grele, ceea ce înseamnă că poate transporta o varietate mai mare de aeronave.

ADVERTISING

Cu trei astfel de catapulte pe puntea sa, Fujian are o rată de decolări superioară predecesorilor săi, întrucât poate ridica mai multe aeronave la cer la doar câteva secunde de la fiecare lansare.

Testul pe mare efectuat de Fujian a avut ca obiectiv verificarea fiabilității și stabilitatea sistemelor de propulsie și electrice, potrivit agenției de știri de stat Xinhua. Portavionul a trecut deja probele de acostare și și-a încheiat echiparea, iar ultimele rapoarte sugerează că nava va fi pusă în funcțiune la sfârșitul anului 2025 sau 2026.

Beijingul plănuiește o flotă de șase portavioane până în anul 2035. Un al patrulea portavion, primul din viitoarea clasă 004, este în curs de dezvoltare, însă autoritățile chineze nu au dat detalii, nici dacă acesta va avea propulsie nucleară.

Statele Unite domină cu clasele Nimitz și Ford

Flota militară a Statelor Unite include în prezent 11 portavioane din două clase, Nimitz și Gerald R. Ford.

Cele zece portavioane din clasa Nimitz au fost construite între anii 1968 și 2006. Fiecare navă măsoară 333 de metri lungime și are un deplasament de 97.000 de tone. Toate au propulsie nucleară, ceea ce înseamnă că raza lor de acțiune este virtual nelimitată și depinde doar de confortul echipajului și de provizii.

Fiecare navă poate transporta aproximativ 65 de aeronave de diferite tipuri, inclusiv avioane de luptă multirol F/A-18, avioane de război electronic EA-18G Growlers, avioane E-2 AEW&C, avioane de transport C-2 Greyhound sau MV-22 Osprey și elicoptere SH-60.

Toate aceste portavioane utilizează sistemul de decolare CATOBAR și sunt echipate cu patru catapulte. Însă doar câteva dintre ele pot opera avioane F-35C, variantă aflată în serviciu doar în Marina SUA - deoarece F-35C necesită modernizarea spațiilor de întreținere și a magaziilor de arme ale portavionului.

În 2017, Marina SUA a comandat USS Gerald R. Ford, nava amiral a clasei succesoare lui Nimitz. Cu o lungime de 340 de metri și un deplasament de 100.000 de tone, Ford e cea mai mare navă de război construită vreodată.

Este și cea mai avansată, având 23 de tehnologii noi la bord. Acestea includ un nou sistem de radar în bandă dublă, două reactoare noi AIB, capabile să genereze aproape de trei ori mai multă energie decât reactoarele din clasa Nimitz, și un nou sistem de lift.

Cele mai impresionante îmbunătățiri sunt cele patru catapulte electromagnetice, care, datorită folosirii unor motoare cu inducție liniare, au permis Ford să aibă o rată de decolare cu 33% mai mare în comparație cu clasa Nimitz.

Încă două portavioane din clasa Ford, USS John F. Kennedy și USS Enterprise, sunt în construcție. Al patrulea, viitorul USS Doris Miller, este în stadiul de comandă, prima ceremonie de tăiere a oțelului având loc în 2021.

Kennedy e finalizat în proporție de peste 90% și era așteptat să intre în dotarea Marinei anul acesta, dar livrarea a fost planificată pentru 2025, urmând să se alăture Flotei Pacificului.

Data inițială de livrare a Enterprise din 2028 a fost, de asemenea, amânată până la sfârșitul lui 2029 sau începutul lui 2030.

Întrucât Gerald Ford nu poate opera cu F-35C, Kennedy va fi prima navă din noua clasă care va opera avioane de luptă stealth. Ford este programat să primească modificările pentru a putea face acest lucru după o revizie în anul fiscal 2025, menționează analiza citată.

Cine are puterea pe oceane

Viteza și amploarea dezvoltării portavioanelor chineze este uimitoare, însă aceste nave au câteva limite clare, mai ales în comparație cu cele americane.

Cu o vechime de doar 11 ani, flota de portavioane a Beijingului este relativ recentă față de cea a US Navy, care a folosit prima astfel de navă acum mai bine de un secol. Așadar, Statele Unite au mai multă experiență, incluzând aici personalul și sistemul de pregătire.

China are doar câțiva ani de experiență în operarea portavioanelor și în protejarea acestor nave împotriva muniției navale sau a submarinelor inamice. Asemenea întregii sale flote militare, portavioanele nu au experiență în luptă.

Experiența este importantă și în domeniul dezvoltării. China nu are experiență în operarea catapultelor în condiții de război.

O altă problemă este faptul că toate portavioanele chineze au propulsie convențională, ceea ce înseamnă că turbinele lor cu aburi sunt alimentate cu combustibil. Autonomia acestor nave este mult limitată pentru că trebuie realimentate, lucru îngreunat de lipsa unei rețele de baze navale dedicate, așa cum dețin Statele Unite.

Porturile controlate de chinezi pot asigura alimentarea, dar e puțin probabil să poată oferi alte tipuri de suport necesar, cum ar fi întreținerea aeronavelor de pe portavioane. China o flotă de nave de reaprovizionare, dar ar avea nevoie și de escorte pentru protecție.

T.D.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇