Cea mai mare flota militară din lume, cea chineză, continuă să se extindă, iar acest lucru reprezintă o provocare pentru conducerea Pentagonului: în bătăliile navale, cea mai mare flotă câștigă aproape întotdeauna, arată un expert american.
Profesorul Sam Tangresi scrie în numărul din ianuarie al revistei US Naval Institute’s Proceedings că una dintre lecțiile istoriei arată că avantajul numeric al Chinei e pe cale să surclaseze marina americană în orice confruntare, relatează CNN.
Tangredi, profesor la Institutul pentru Studiile Războiului Viitorului de la U.S. Naval War College și fost căpitan al marinei militare americane, a analizat 28 de războaie maritime, de la războaiele greco-persane până la conflictele proxy și operațiunile din timpul Războiului Rece. El a descoperit că în doar trei ocazii tehnologia a învins avantajul numeric.
"Toate celelalte războaie au fost câștigate de superioritatea numerică, iar când forțele au fost egale, au fost câștigate de o strategie superioară sau de deciziile amiralilor", scrie expertul.
"Adesea, toate aceste trei calități au acționat împreună, fiindcă operarea unei flote mari facilitează în general o pregătire extinsă și de multe ori este un semn că liderii sunt preocupați de necesitățile strategice", explică el.
Cele trei excepții de la regula avantajului superiorității numerice - războaie din secolele al XXI-lea, al XVI-lea și al XIX-lea - sunt cunoscute doar de cei mai pasionați oameni de știință, dar celelalte exemple confirmă că avantajul numeric îl depășește pe cel al tehnologiei superioare.
Profesorul face referire la războiele napoleoniene de la începutul anilor 1800: "Navele de război franceze erau superioare ca tehnologie, design și construcție, dar, până la urmă, numărul mai mare de nave britanice l-a împiedicat pe Napoleon să treacă peste Canalul Mânecii", scrie Tangredi.
Marina SUA nu mai poate ține pasul cu cea chineză
Liderii de la Pentagon au declarat deja China drept o amenințare. Datele privind mărimea flotelor arată clar că marina americană nu poate ține pasul cu expansiunea navală chineză.
Marina Armatei de Eliberare a Poporului, cunoscută și sub numele de Marina Populară, cum este denumită oficial flota militară a Chinei, a depășit ca mărime US Navy prin 2020, iar acum deține 340 de nave, potrivit datelor pe 2022 din China Military Power Report, publicat de Pentagon în noiembrie. Documentul estimează că flota chineză va ajunge la 400 de nave în următorii doi ani.
În schimb, flota americană are mai puțin de 300 de nave, iar obiectivul Pentagonului este de a avea 350 de nave cu comandă umană până în 2045, valoare mult inferioară Chinei, potrivit planului de dezvoltare al US Navy, dat publicității în vară.
"Lumea intră într-o nouă fază a războiului, una în care integrarea tehnologiei, conceptelor, a partenerilor și a sistemelor, mai degrabă decât flota de una singură, va determina victoria în conflict", se arată în documentul întocmit de Pentagon.
Pentru a concura cu viteza de dezvoltare a flotei Beijingului, conducerea marinei militare americane mizează, așadar, pe tehnologie.
Tangredi arată, însă, spre confruntările navale din Al Doilea Război Mondial, când marina japoneză a început războiul cu o tehnologie superioară Americii, pentru a explica de ce concluziile Pentagonului nu sunt neapărat corecte.
"Armata imperială japoneză a început războiul cu tehnologii superioare: avioanele de vânătoare Zero, torpila Long-Lance și torpile aeriene care puteau lovi în ape puțin adânci. Cu toate acestea, puterea generală a industriei americane și dimensiunea flotei americane (în special logistica și navele amfibii) au fost cele care au determinat victoria asupra marinei imperiale japoneze", explică autorul.
Nu doar flota contează, ci și forța industriei de apărare
Alessio Patalano, profesor la King’s College din Londra, îmbrățișează concluziile lui Tangredi. "Cercetarea lui este o modalitate foarte bună de a respinge presupunerea stupidă că masa nu contează în războiul pe mare", spune el.
Patalano subliniază două elemente:
- O dimensiune mai mare înseamnă mai mulți lideri care doresc să câștige avantaj în comenzile lor. "O flotă mai mare tinde să fie mai competitivă în dezvoltarea pregătirii personalului și în capacitatea operațională", explică el.
- O bază industrială este esențială, în special pentru a fi capabilă să construiască noi unități care să suplinească pierderile suferite în luptă. "Într-un război, uzura e un lucru real, iar capacitatea de înlocuire este vitală", arată Patalano.
Pentru a ilustra cât de mult contează capacitatea industriei navale de a livra rapid pe timp de război, Tangredi a analizat flotele de portavioane ale Statelor Unite și Japoniei din Al Doilea Război Mondial. Ambele tabere au început conflictul cu câte opt vase. "În timpul războiului, Japonia imperială a mai construit 18 nave echivalente, în timp ce Statele Unite au mai construit 144. Cu excepția cazului în care Statele Unite ar fi decis să nu lupte, Japonia nu a avut niciodată o șansă", scrie el.
Construcția de nave a fost un avantaj al Statelor Unite din anii '40, când era gigantul industrial al planetei. Acest titlu a fost preluat acum de China.
"Cei mai mulți analiști se îndoiesc că industria de apărare americană - care s-a consolidat și s-a redus de la încheierea Războiului Rece - ar putea să se extindă suficient de rapid pentru a face față cererii din timpul războiului", subliniază autorul analizei.
Un adversar cum America n-a mai văzut
Îndoielile la care face referire Sam Tangresi au apărut pe fondul războiului din Ucraina. Există temeri că industria de armament din SUA nu poate furniza sprijin militar Kievului și să mențină totodată la un nivel adecvat stocurile armatei americane.
Amiralul Daryl Caudle, comandantul flotei militare a Statelor Unite, a făcut săptămâna trecută un apel către furnizorii armatei să mărească ritmul de producție. "Nu livrați muniția care ne trebuie. Este foarte importantă pentru a câștiga. Și nu pot să fac asta fără muniție", a spus acesta, la un simpozion organizat la Washington, adăugând că Statele Unite au un concurent și un potențial adversar "cum n-am mai văzut".
Și superiorul lui Claude, amiralul Mike Gilday, șeful Operațiunilor Navale, a atras atenția asupra provocărilor pe care SUA le-ar avea într-un potențial conflict în Pacific. "Marina Statelor Unite nu va putea să se măsoare rachetă cu rachetă cu marina chineză", a spus el.
Iar dacă US Navy nu se poate măsura rachetă cu rachetă sau navă cu navă cu marina Chinei, Tangredi nu crede că America poate câștiga un război pe mare cu Beijingul.
"Liderii americani trebuie să se întrebe în ce măsură sunt dispuși să parieze pe superioritatea tehnologică – fără cea numerică – în această luptă", scrie el.
"Nu spun că o flotă mai mică, superioară tehnologic n-ar putea vreodată să înfrângă o flotă mai mare, spun doar că - cu cele trei excepții din ultimii 1.200 de ani - nimeni nu a reușit", conchide expertul.