Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale (CPI), Karim Khan, a cerut mandate de arestare pentru premierul israelian Benjamin Netanyahu și ministrul Apărării, Yoav Gallant, precum și pentru trei lideri Hamas pentru presupuse crime de război și crime împotriva umanității.
Reuters explică ce se întâmplă în continuare și modul în care mișcarea procurorului CPI ar putea avea impact asupra relațiilor diplomatice și asupra altor procese judiciare axate pe conflictul din Fâșia Gaza.
Ce urmează la Curtea Penală Internațională
Solicitarea procurorului Karim Khan ajunge la o cameră preliminară. Camera va fi compusă din trei magistrați: judecătorul-președinte Iulia Motoc din România, judecătorul mexican Maria del Socorro Flores Liera și judecătorul Reine Alapini-Gansou din Benin.
Nu există un termen limită pentru ca judecătorii să decidă dacă emit mandate de arestare. În cazurile anterioare, judecătorii au luat o decizie la puțin peste o lună sau la câteva luni.
Dacă judecătorii ajung la concluzia că există „motive rezonabile” să creadă că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanității, ei vor emite un mandat de arestare.
Mandatul trebuie să numească persoana, infracțiunile specifice pentru care se solicită arestarea și o declarație care să conțină faptele despre care se presupune că ar constitui acele infracțiuni.
Judecătorii pot modifica cererile și pot acorda mandat doar pentru o parte din ceea ce solicită procurorul. De asemenea, acuzațiile pot fi modificate și actualizate ulterior.
Liderii israelieni și Hamas au respins acuzațiile și au criticat decizia lui Khan.
Vor fi arestați Netanyahu și liderii Hamas?
Statutul fondator de la Roma al CPI, combinat cu jurisprudența din cazurile anterioare care implică mandate de arestare împotriva șefilor de stat în exercițiu, obligă toate cele 124 de state semnatare ale CPI să aresteze și să predea orice persoană supusă unui mandat de arestare al CPI, dacă pune piciorul pe teritoriul lor.
Cu toate acestea, instanța nu are mijloace pentru a impune o arestare. Sancțiunea pentru nearestarea unei persoane este retrimiterea dosarului la adunarea statelor membre ale CPI și, în cele din urmă, trimiterea lui la Consiliul de Securitate al ONU.
Ancheta CPI poate fi suspendată?
Regulile instanței permit Consiliului de Securitate al ONU să adopte o rezoluție care să întrerupă sau să amâne o investigație sau o urmărire penală pentru un an, cu posibilitatea de a o reînnoi pe termen nelimitat.
În cazurile trecute în care un stat și-a ignorat obligația de a aresta o persoană care se confruntă cu un mandat CPI, acesta a primit cel mult un avertisment.
Israelul sau autoritățile palestiniene ar putea, de asemenea, să solicite în mod oficial biroului procurorului să amâne cazul, deoarece ei înșiși investighează sau trimit în judecată aceleași persoane pentru aceleași presupuse acte criminale.
Procurorul ar trebui apoi să întrerupă cazul și să verifice dacă statul care a solicitat amânarea efectuează într-adevăr o investigație reală. În cazul în care procurorul consideră că anchetele naționale nu sunt suficiente, el poate solicita judecătorilor redeschiderea anchetei.
Pot călători Netanyahu și liderul Hamas?
Da, pot. Nici cererea de mandat, nici emiterea unui mandat de arestare de către CPI nu limitează libertatea unei persoane de a călători.
Cu toate acestea, odată ce a fost emis un mandat de arestare, aceștia riscă să fie arestați în cazul în care călătoresc într-un stat semnatar al CPI.
Nu există restricții pentru liderii politici, parlamentari sau diplomați să se întâlnească cu persoane cu un mandat de arestare CPI emis împotriva lor. Din punct de vedere politic, însă, optica acestei decizii poate fi proastă.