Statele generoase din Europa sunt supuse unei tensiuni din ce în ce mai mari, întrucât creșterea economică slabă se ciocnește de cererile tot mai mari ale bugetelor guvernamentale, în special din cauza îmbătrânirii populației. Și apoi mai e și factorul Trump.
Întoarcerea lui Donald Trump luni la Casa Albă nu face decât să accentueze incertitudinea cu care se confruntă una dintre cele mai stabile și mai prospere regiuni ale lumii, Europa, se arată într-o analiză publicată de CNN.
Viitorul președinte al Statelor Unite urmează să se adreseze în această săptămână la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial. Comisia Europeană și liderii sectorului de afaceri care se adună în orașul alpin Davos din Elveția vor fi nerăbdători să cunoască planurile lui Trump, inclusiv în ce privește tarifele pentru mărfurile importate în SUA și războiul din Ucraina.
Ce vrea Trump și ce nu poate Europa
Statele Unite ale Americii sunt cel mai mare cumpărător de bunuri europene, iar majorarea tarifelor anunțată de Trump în campania electorală ar urma să scadă creșterea economică de pe Bătrânul Continent. Chiar și simpla amenințare a unor taxe mai mari la importuri ar putea face acest lucru, întrucât companiile sunt foarte prudente, potrivit analiștilor de la Goldman Sachs și J.P. Morgan.
De asemenea, nu se știe dacă Europa se poate baza pe o protecție militară continuă a Statelor Unite, Trump amenințând în octombrie că îi va abandona pe aliații NATO – în majoritate state europene – dacă aceștia nu vor mări cheltuielile pentru apărare.
La începutul acestei luni, președintele ales american le-a cerut membrilor alianței militare să aloce 5% din produsul lor intern brut, de la pragul actual de 2%, pentru apărare, nivel pe care multe economii nu-l îndeplinesc.
- Învestirea lui Donald Trump: Au început festivitățile, cu Elvis și focuri de artificii (Video)
- Trump 2.0. Principalele momente ale ceremoniei de învestitură, invitații și marii absenți
Alocarea unor procente mai mici din bugete pentru cheltuielile de apărare le-a permis țărilor europene să cheltuiască mai mult pentru serviciile guvernamentale, inclusiv pentru asistență medicală și ajutoare de șomaj.
Din 1991, Europa a economisit 1.800 de miliarde de euro cheltuind mai puțin pe apărare, ceea ce a dus la o expansiune în statele bunăstării europene „într-o măsură care nu este susținută de dezvoltarea economică generală", au subliniat acum un an cercetătorii de la Institutul Ifo din Germania.
Chiar și o mică creștere a cheltuielilor pentru apărare ar pune probabil presiune asupra finanțelor guvernamentale deja tensionate, care trebuie să acopere și alte cereri în creștere.
Guvernele europene nu urmăresc doar cheltuieli mai mari pentru apărare, ci trebuie și să investească în transformarea economiilor lor aflate în dificultate și în lupta împotriva schimbărilor climatice. Spațiul fiscal limitat îi confruntă cu compromisuri serioase", au menționat cercetătorii Ifo.
Viitor sumbru pentru sistemele de pensii
Dincolo de cheltuielile pentru apărare, de noile tehnologii și tranziția către energie curată, Europa se confruntă cu un alt cost imens: îmbătrânirea populației.
„Povara îmbătrânirii este o povară reală", a spus Peter Taylor-Gooby, profesor de cercetare în politici sociale la Universitatea Kent din Anglia. Cheltuielile guvernamentale pentru persoanele în vârstă consumă deja cea mai mare parte din bunăstarea europeană, a spus el pentru CNN.
Să luăm, de exemplu, Germania. Pentru a menține pensiile actuale, cea mai mare economie a Europei trebuie să crească cu cel puțin 2% pe an, potrivit CEO-ului Deutsche Bank, Christian Sewing. În schimb, economia germană s-a contractat în ultimii doi ani, trăgând după ea întreaga Uniune Europeană.
Pentru Europa în ansamblu, scăderea natalității și creșterea numărului de pensionari pe măsură ce oamenii trăiesc mai mult înseamnă o pondere mai mică a angajaților și mai multe cheltuieli guvernamentale pentru persoanele în vârstă. Asta înseamnă mai puține fonduri pentru investiții în instruire și tehnologie în vederea creșterii productivității și a generării creșterii economice - și a veniturilor fiscale - necesare pentru a menține bunăstarea la un nivel satisfăcător.
„Pentru a continua să plătim pentru pensii și sănătate (pentru persoanele vârstnice) sacrificăm viitorul, care înseamnă investiția în educație, în copii, în cercetare și în dezvoltare. De asta ar trebui să ne temem", a spus Bruno Palier, director de cercetare la Centrul pentru Studii Europene și Politici Comparative de la Sciences Po din Paris.
Europa are nevoie de viteză, dar acum frânează
Institutul McKinsey estimează că, în Europa de Vest, scăderea preconizată a ponderii persoanelor în vârstă de muncă din totalul populației ar putea încetini creșterea anuală a PIB-ului pe cap de locuitor cu o medie de 10.000 de dolari (aproximativ 8.740 de euro) în următorul sfert de secol. Ceea ce ar afecta destul de serios îmbunătățirea standardelor de viață ale europenilor.
Pentru a menține aceeași creștere a nivelului de trai din anii '90, McKinsey estimează că productivitatea, definită ca PIB pe oră lucrată, în cele mai mari economii ale Europei ar trebui să fie de două până la patru ori mai mult până în 2050 față de ritmul din ultimul deceniu.
Problema e că în prezent creșterea productivității în Europa încetinește. Acest lucru va face mai dificilă menținerea bugetelor pentru asistență socială, care în multe țări europene este mai generoasă decât în alte economii avansate de pe glob, potrivit datelor de la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
„Dacă nu putem crește productivitatea, riscăm să avem mai puține resurse pentru cheltuielile sociale", a spus clar președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, într-un discurs ținut în noiembrie, la doar câteva săptămâni după ce Donald Trump a câștigat al doilea mandat în funcție.
„Modul nostru european (de protecție socială) este acum sub presiune. Trebuie să ne adaptăm rapid la un mediu geopolitic în schimbare și să recâștigăm terenul pierdut în competitivitate și inovare. Nerespectarea acestui lucru ar putea pune în pericol capacitatea noastră de a genera bogăția necesară pentru a ne susține modelul economic și social", a avertizat ea.
T.D.