Judecătorul CCR Cristian Deliorga a fost convocat de şapte ori la audierile Comisiei pentru constituţionalitate a Senatului, în ancheta privind deplasarea sa la Mykonos, din 8 iulie 2026, cu o aeronavă privată de tip Embraer Legacy 600.
Nu s-a prezentat niciodată.
Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României, care a afirmat public că este prieten de aproximativ 30 de ani cu judecătorul şi că l-a invitat personal în deplasare, a fost convocat de şase ori şi nu a venit nici el.
Senatul cere Curţii Constituţionale să verifice conduita judecătorului Cristian Deliorga după deplasarea acestuia la Mykonos.
La două luni de la apariția dezvăluirilor despre zborurile private spre Mykonos și Nisa, în care au fost implicați politicieni, judecători și oameni de afaceri, Camera Deputaților a aprobat abia ieri înființarea unei comisii parlamentare de anchetă. Aceasta va trebui să stabilească cine a organizat și a plătit deplasările, cine a fost invitat și ce interese economice s-au aflat în spatele acestor călătorii.
Asta după ce ancheta parlamentară, desfăşurată de Comisia pentru constituţionalitate din Senat în perioada septembrie-noiembrie, nu a reuşit să stabilească cine a plătit transportul, cine a organizat călătoria şi care a fost natura relaţiei dintre judecătorul CCR şi Mihai Daraban.
Comisia a solicitat informaţii de la Camera de Comerţ şi Industrie a României, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti şi compania aeriană Toyo Aviation. Răspunsurile primite au permis identificarea unor zboruri Bucureşti-Mykonos efectuate în ziua respectivă, dar nu au lămurit dacă judecătorul se afla la bordul unei anumite aeronave, cine a suportat costurile şi în ce condiţii a fost organizată deplasarea.
Ancheta a început în septembrie
Iniţiativa anchetei a venit din partea grupurilor parlamentare USR şi PNL.
Obiectivele au fost stabilite explicit:
- clarificarea circumstanţelor şi a scopului deplasării judecătorului Cristian Deliorga;
- identificarea naturii relaţiilor dintre persoanele participante la deplasare şi judecător;
- stabilirea modalităţii de organizare şi de acoperire a costurilor, inclusiv identificarea persoanei sau entităţii care a plătit transportul;
- identificarea eventualelor beneficii materiale sau de altă natură primite de judecător;
- clarificarea oricăror alte împrejurări relevante pentru independenţa, imparţialitatea şi integritatea acestuia.
Trei zboruri Bucureşti-Mykonos în aceeaşi zi
Unul dintre primele demersuri a vizat Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB). Prin adresele din 16 septembrie şi din 23 septembrie, senatorii au solicitat informaţii despre zborurile efectuate în 8 iulie pe ruta Bucureşti-Mykonos.
Răspunsul CNAB a identificat trei curse:
- 1. WMT 3077, operată de Wizz Air Malta, cu o aeronavă Airbus A320neo, de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti.
- 2. TOY 416, operată de Toyo Aviation, cu o aeronavă Embraer E35L, de pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu.
- 3. FCA1MA, operată de Fly Coop Air Service, cu o aeronavă Embraer ESSP, tot de pe Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu.
Potrivit informaţiilor transmise de CNAB, zborul WMT 3077 a avut 145 de pasageri, iar la bordul aeronavei Toyo Aviation, care opera cursa TOY 416, s-au îmbarcat 13 pasageri.
În cazul zborului FCA1MA, documentele transmise de agentul de handling RAS arătau că a fost un "ferry flight", adică o deplasare fără pasageri.
Compania Aeroporturi Bucureşti a precizat însă că nu gestionează informaţiile comerciale privind biletele cumpărate şi costul acestora. Datele sunt deţinute de operatorii aerieni care au efectuat cursele.
Nu are CNAB nici datele personale ale pasagerilor şi nici informaţiile privind modalităţile de plată a transportului.
Astfel, deşi au fost identificate cele trei zboruri, informaţiile aeroportului nu au putut stabili cine se afla la bordul aeronavei private şi dacă printre cei 13 pasageri ai cursei Toyo Aviation se afla judecătorul Cristian Deliorga.
Camera de Comerţ Bucureşti nu a fost implicată
Comisia a solicitat informaţii şi de la Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, condusă de Iuliu Stocklosa.
Acesta a transmis că instituţia nu deţine informaţii şi nu are cunoştinţă despre circumstanţele în care a fost organizată şi efectuată deplasarea din 8 iulie.
Nici CCIB nu are documente referitoare la organizarea călătoriei, persoanele participante, scopul şi programul deplasării sau raporturile dintre participanţi.
Nu deţine informaţii despre modul în care au fost contractate, achitate sau suportate costurile transportului judecătorului Cristian Deliorga ori ale celorlalte persoane aflate în avion.
În răspuns, Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti a ţinut să precizeze că este o entitate juridică distinctă de Camera de Comerţ şi Industrie a României, având personalitate juridică, patrimoniu, conducere şi activitate proprii.
Daraban spune că informaţiile au fost deja clarificate, dar nu trimite documentele cerute
Un răspuns mult mai scurt a venit de la Mihai Daraban, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României.
Daraban a transmis că informaţiile solicitate de Comisia pentru constituţionalitate "au dobândit caracter public, fiind clarificate din toate punctele de vedere".
Comisia a considerat că răspunsul nu lămureşte întrebările privind organizarea şi finanţarea deplasării.
Senatorii au revenit cu solicitări către CCIR, cerând inclusiv lista participanţilor şi documentele referitoare la costurile transportului.
În paralel, a fost solicitată Toyo Aviation să comunice numele companiei care a efectuat zborul cu aeronava privată de tip Embraer Legacy 600, lista pasagerilor şi a personalului navigant, precum şi modalitatea de acoperire a costurilor deplasării judecătorului.
Adresele au fost retransmise în mai multe rânduri, inclusiv în 22 şi 29 septembrie, 7, 13, 21 şi 27 octombrie.
7 convocări pentru Cristian Deliorga, 7 pentru Mihai Daraban
Anexa raportului conţine o cronologie precisă a audierilor la care au fost invitaţi judecătorul CCR şi preşedintele CCIR.
Cristian Deliorga a fost convocat la şapte şedinţe consecutive:
- 22 septembrie 2026;
- 29 septembrie 2026;
- 6 octombrie 2026;
- 13 octombrie 2026;
- 20 octombrie 2026;
- 27 octombrie 2026;
- 3 noiembrie 2026.
Mihai Daraban a fost convocat la şase şedinţe:
- 29 septembrie 2026;
- 6 octombrie 2026;
- 13 octombrie 2026;
- 20 octombrie 2026;
- 27 octombrie 2026;
- 3 noiembrie 2026.
Niciunul nu s-a prezentat.
La şedinţa din 29 septembrie, comisia a decis în unanimitate reprogramarea audierilor pentru 6 octombrie, tocmai din cauza neprezentării persoanelor invitate.
La 6 octombrie, situaţia s-a repetat, iar senatorii au decis din nou să reprogrameze audierile şi să îi invite pe cei doi pentru următoarea şedinţă.
Acelaşi lucru s-a întâmplat la 13, 20 şi 27 octombrie. Ultima încercare de audiere a fost făcută pe 3 noiembrie.
Raportul nu menţionează că Deliorga sau Daraban ar fi transmis comisiei declaraţii scrise care să răspundă întrebărilor esenţiale privind deplasarea.
Declaraţii contradictorii despre relaţia dintre judecător şi preşedintele CCIR
Unul dintre motivele pentru care senatorii au considerat necesară audierea celor doi a fost contradicţia dintre declaraţiile lor publice.
Potrivit raportului, Mihai Daraban a declarat presei că judecătorul Cristian Deliorga este unul dintre cei mai vechi prieteni ai săi, că se cunosc de aproximativ 30 de ani şi că au participat la evenimente importante din viaţa personală a celuilalt.
Mai mult, Daraban a afirmat că l-a invitat personal pe judecător în deplasarea la Mykonos.
În schimb, Cristian Deliorga a declarat public că nu îl cunoaşte pe Mihai Daraban.
Comisia a remarcat şi diferenţele dintre explicaţiile privind scopul călătoriei. Preşedintele CCIR a invocat o întâlnire cu parteneri de afaceri din Statele Unite, în timp ce judecătorul constituţional a caracterizat deplasarea drept una strict privată, fără legătură cu atribuţiile sale de serviciu.
Pentru senatori, aceste declaraţii divergente justificau clarificări directe privind natura relaţiei dintre cei doi, circumstanţele în care judecătorul a fost invitat să participe la deplasare şi eventualele beneficii de care acesta ar fi putut beneficia.
Comisia precizează însă că, în lipsa audierilor şi a documentelor solicitate, nu poate stabili care dintre explicaţiile publice e cea reală.
4 concluzii din anchetă
Raportul formulează patru concluzii principale.
- imposibilitatea clarificării circumstanţelor deplasării la Mykonos din 8 iulie, deoarece Cristian Deliorga nu s-a prezentat pentru a explica scopul călătoriei şi natura relaţiilor sale cu celelalte persoane participante.
- imposibilitatea stabilirii modalităţii de organizare şi de acoperire a costurilor. Comisia arată că nu a putut identifica persoana sau entitatea care a achitat transportul judecătorului, deoarece Mihai Daraban nu a răspuns solicitărilor de informaţii şi nu s-a prezentat la audieri.
- Nu au putut fi identificate eventualele beneficii materiale sau de altă natură de care ar fi putut beneficia judecătorul în legătură cu această deplasare.
- Imposibilitatea clarificării altor împrejurări relevante pentru independenţa, imparţialitatea şi integritatea judecătorului Cristian Deliorga şi pentru încrederea publică în actul jurisdicţional al CCR.
Senatorii susţin că, dacă judecătorul s-ar fi prezentat la audieri sau ar fi transmis un răspuns instituţional transparent, ar fi putut înlătura suspiciunile prin explicaţii clare şi credibile.
Ce măsuri cere Senatul
În urma anchetei, Comisia pentru constituţionalitate propune trei direcţii de acţiune.
- Sesizarea Curţii Constituţionale pentru cercetarea conduitei lui Cristian Deliorga. Comisia solicită plenului CCR să analizeze aspectele rezultate din anchetă, să aplice eventuale sancţiuni dacă se constată existenţa unei abateri şi să comunice concluziile cercetării, inclusiv clarificările privind circumstanţele deplasării.
- Sesizarea Adunării Generale a Camerei de Comerţ şi Industrie a României pentru examinarea conduitei lui Mihai Daraban, în calitate de preşedinte al organizaţiei. Comisia consideră că refuzul acestuia de a participa la audieri şi faptul că informaţiile solicitate nu au fost comunicate complet trebuie analizate de organele statutare ale organizaţiei.Raportul face însă o precizare juridică importantă: CCIR este o organizaţie neguvernamentală de utilitate publică, care nu se află sub controlul politic al Parlamentului. În consecinţă, comisia invocă principiul colaborării loiale între instituţiile şi autorităţile statului, nu o relaţie de subordonare a CCIR faţă de Parlament.
- Sesizarea grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat pentru analizarea modificării legislaţiei privind răspunderea persoanelor care refuză să participe la audieri sau să transmită documentele solicitate de comisiile parlamentare de anchetă.
Articol scris de Oana Despa
