”Tot ce se întâmplă acum în privința școlilor putea fi gândit și rezolvat din vară. Spune dl ministru că nu există o predictibilitate a pandemiei. Predictibilitatea pandemiei există în mare parte, pentru că știai că vine valul 4, nu știai ziua și ora (…) Noi avem o achiziție a testelor de salivă în desfășurare, din câte înțeleg, dar nu e încă gândită procedura!”, spune Andra Berceanu (FePAL).
Federația părinților și aparținătorilor legali din România (FePAL) a publicat miercuri o serie de documente obținute în baza Legii 544/2001, din care reiese că INSP ”nu a fost consultat de Ministerul Educației în vederea măsurilor de redeschidere a școlilor”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook.
”Școlile s-au deschis de aproape două săptămâni pe baza unui criteriu care nu este asumat de nicio autoritate din domeniul sănătății. În ciuda avertizărilor specialiștilor și apelurilor organizațiilor de elevi sau părinți, copiii merg la școală după un criteriu care nu conferă siguranță în ceea ce privește sănătatea lor.
Suntem în permanență ignorați și obligați să trimitem copiii la școală jucând ruleta rusească cu sănătatea lor. Dreptul la educație nu poate încălca dreptul la sănătate, iar sănătatea elevilor nu trebuie să fie subiectul compromisurilor. Cerem ca vinovații pentru seria de decizii eronate din domeniul educației să fie trași la răspundere”, se mai arată în comunicatul citat.
În plus, FePAL cere inspectoratelor și Ministerului Educației ”să publice cazurile de elev pozitivi/clasă din fiecare unitate de învățământ, la fel cum se proceda înainte de vacanța forțată” și reamintește că ”ministrul Educației tocmai a anunțat că testele vor mai întârzia încă o saptămână, deci nici această minimă măsură de siguranță nu poate fi îndeplinită”.
”Nu mai vrem ca sănătatea copiilor și a familiei să depindă de niciun minister, ministru, autoritate, de decizii lipsite de transparență, care nu sunt luate în interesul copiilor”, subliniază reprezentanții acestei federații a părinților.
Andra Berceanu, reprezentant al FePAL, a acceptat să ne răspundă la câteva întrebări legate de nemulțumirile exprimate mai sus și să ne prezinte concluziile sale cu privire la modul în care s-au luat deciziile care îi afectează direct pe copii.
”Au fost o serie de decizii care s-au transformat într-un domino și am ajuns în situația de față (…)
Actul educațional în sine și interesul elevilor sunt doar la nivel declarativ, faptele ne indică altceva”, spune Andra Berceanu, în interviul acordat pentru Spotmedia.ro.
SPOT: ”Suntem în permanență ignorați”, se arată în comunicatul federației. Ați discutat vreodată direct cu ministrul Cîmpeanu, i-ați prezentat direct nemulțumirile pe care le aveți?
Ultima ședință a Comisiei pentru Dialog Social a fost pe 22 octombrie, înainte de vacanța forțată.
Am participat și noi la 2-3 astfel de comisii, unde s-au discutat inclusiv regulile de funcționare a școlilor și partea cu decuplarea lor, inclusiv vacanță forțată.
Ultima decizie nu a mai fost luată în urma unor consultări. Din câte știu eu, nu a mai fost nicio astfel de ședință și nicio organizație de părinți nu a mai fost consultată în legătura cu decizia privind rata de vaccinare a profesorilor.
SPOT: ”Cerem ca vinovații să fie trași la răspundere”, mai spuneți în comunicat. La care dintre decizii vă referiți, pentru că au fost foarte multe puse sub semnul întrebării?
Au fost o serie de decizii care s-au transformat într-un domino și am ajuns în situația de față.
De exemplu, noi nu am aflat cine a decis creșterea pragului de incidență la 6 la mie.
Noi ne-am consultat (și am transmis și un comunicat) cu dl Octavian Jurma și cu Răzvan Cherecheș despre care ar fi regulile privind deschiderea școlilor. Există un studiu pe care ministrul Monica Anisie l-a folosit în crearea scenariilor de anul trecut, studiu făcut cu Banca Mondială, care a venit și a precizat foarte clar pe profilul țării noastre că, după o incidență de 3 la mie, sistemul medical din România nu mai face față.
Deci dacă ții deschise școlile după 3 la mie, riști să se întâmple ce s-a întâmplat: spitale închise, oameni tratați în mașini ș.a.m.d.
Au ridicat pragul la 6 la mie, după care au decis decuparea definitivă a școlii din contextul pandemic, deși toți specialiștii atrag atenția că școala este un vector de infectare.
Sunt clase de 30-40 de elevi, deci pui tot atâtea familii împreună, într-o societate care este extrem de polarizată - unii dintre noi respectăm regulile (ne vaccinăm, ne testăm etc), unii nu. Iar tu, ca părinte, nu ai cum influențezi mediul școlar, nu poți tu, ca părinte, să convingi alți părinți să se vaccineze sau să țină copilul acasă atâta timp cât e bolnav etc.
Prin urmare, copiii se duc la școală și se plimbă virusul de la unul la altul, mai ales în ceea ce privește varianta Delta, care știm că este mult mai contagioasă.
Și nu am înțeles de ce noi am relaxat scenariile uitându-ne la ce se întâmplă în Europa. Dar noi nu avem condițiile din Europa! Nu avem procentul de vaccinare din Europa, testarea din Europa, clase mai puțin aglomerate, spații mai mari, ventilație, distanțare ca la ei. Acolo școlile sunt mai sigure.
La momentul actual, noi așteptăm în continuare să se sesizeze cineva, o autoritate, atât timp cât nicio autoritate din domeniul Sănătății nu recunoaște că ar fi venit cu acest criteriu. Copiii se îmbolnăvesc foarte mult prin transmitere de la unul la altul, cum e dintotdeauna în școli, că e vorba de scarlatină, de hepatită, de gripă… Acum e Covid, dar nu e ceva nou că în sistemul de învățământ bolile contagioase se transmit repede.
Și nimeni nu intervine. De aceea, am și cerut acele informații în baza legii 544, pentru că am vrut și noi să știm care a fost criteriul de bază.
Dl. ministru Cîmpeanu a explicat la televizor că au plecat de la acea declarație a OMS, despre imunitatea de turmă atinsă în cazul în care se vaccinează 70%. Dar să vă dau un exemplu, de la o școală: Avem 64 de cadre didactice și personal auxiliar vaccinat, avem 1.800 de elevi și 3-4000 de aparținători. Deci 64 de persoane vaccinate nu reprezintă 70% imunitate în această comunitate. Criteriul OMS a fost modificat și tradus într-un mod care nu corespunde criteriilor sanitare.
De aceea, ne-am fi dorit o implicare a autorităților sanitare, a oamenilor care pot implementa măsuri sanitare, pentru că e clar că acest criteriu al OMS a fost trunchiat, a fost implementat într-un mod care lasă mult de dorit.
SPOT: Ce se întâmplă cu copiii de la sate, ce vină au ei că profesorii lor nu vor să se vaccineze și că nici nu au acces așa la o bună educație online?
Este și aceasta o problemă asupra căreia noi am atras atenția. Când s-au deschis școlile, după vacanța forțată, cu acest criteriu măsura a fost exact invers. Școlile din mediul rural au rămas online, pentru că mai ales acolo nu există vaccinare, iar urbanul, care era la rate de incidență foarte mari și cu spitalele blocate, merge la școală, deși urbanul are la îndemână online-ul și avem deja un an de zile de experiență (și funcționează foarte bine în foarte multe locuri).
Deci măsura a fost gândită oarecum invers. Iar când am cerut noi să intrăm online, ni s-a spus că nu se poate fiindcă ruralul nu are online, dar după două săptămâni ministerul vine cu măsuri și trimite ruralul în online, iar urbanul merge la școală, deși rata de incidență e mare.
Și mai e ceva - nu mai există transparență nici dintr-un alt punct de vedere: Inspectoratele și MEN nu mai publică, așa cum publicau înainte de vacanța forțată, listele pe școli cu cazurile și clasele închise. Știm din rândurile FePAL și ale comunității noastre de părinți că, imediat după revenirea la școală, au fost, bineînțeles, depistate cazuri și au fost clase închise. Dar nu mai există o transparență la nivel național, să știe orice părinte ce se întâmplă.
De exemplu, observăm că se declară în fiecare zi zeci de decese anterioare, deci există un excedent, care probabil va fi eșalonat. Nu există o politică transparentă la ora actuală și acest lucru se observă și în școli.
Cumva, profitând de această polarizare a societății și profitând de faptul că există, într-adevăr, voci în rândul părinților care cer școală deschisă cu orice preț (pentru că nu cred în virus), suntem toți trași în această dezbatere publică, dar ea nu mai are nicio legătură cu realitatea și cu știința, cu tot ceea ce ne indică specialiștii care cu asta se ocupă.
SPOT: Cum vă explicați degringolada testelor de salivă? Cum să le anunți public, dar să nu le ai după redeschiderea școlilor și nici să nu ai pusă măcar la punct procedura?
Problema testării face parte din același calup de decizii, ori eronate, ori care nu s-au luat.
Tot ce se întâmplă acum în privința școlilor putea fi gândit și rezolvat din vară.
Spune dl ministru că nu există o predictibilitate a pandemiei. Predictibilitatea pandemiei există în mare parte, pentru că știai că vine valul 4, nu știai ziua și ora (dar sunt specialiști care fac proiecții).
În plus, predictibilitate din punct de vedere al măsurilor nu îți trebuie, pentru că măsurile sunt aceleași: tot îți trebuie distanțare, testare, ventilație, tot știi că la peste 3 la mie deja spitalele nu mai fac față.
Lucrurile acestea nu se schimbă nici la valul 4, nici la valul 5, nici la valul 25. Da, intervine vaccinarea, dar știai cum merge vaccinarea. După ce s-a declarat în vară că pandemia s-a încheiat, s-a încheiat și cu vaccinarea.
Această procedură legată de testare trebuia gândită din vară. Noi avem o achiziție a testelor de salivă în desfășurare, din câte înțeleg, dar nu e încă gândită procedura! Care, deocamdată, lasă foarte mult de dorit.
În al doilea rând, vorbim despre teste care au o acuratețe de circa 50 de persoane pozitive dintr-o sută de teste.
În al treilea rând, nu este precizat undeva ce se întâmplă dacă elevii dintr-o clasă refuză, dacă se testează doar 5 elevi, de exemplu. Ce screening ai făcut în cazul ăsta, dacă nici măcar nu ai testat toată clasa?!
SPOT: Care ar fi soluțiile în opinia dvs? Și de ce credeți că alte țări se descurcă și noi nu?
În primul rând, la nivelul școlii românești, nu există nicio adaptare a Educației la contextul actual. Deja în UE actul educațional este gândit sub mai multe forme, nu mai este legat de prezența fizică, nici de prezența online.
Iar Comisia Europeană ne-a făcut o recomandare să ne dezvoltăm și să ne pregătim pentru învățarea mixtă, pentru că ea își oferă oportunitatea de a te adapta din mers în orice situație, în funcție de contextul local. Nu se compară Bucureștiul cu mediul rural. Sunt sate unde sunt clase de 6 elevi, acolo și la o incidență mai mare cei 5 elevi ar putea merge la școală.
Nouă ne trebuie o mai mare adaptare. În continuare măsurile se gândesc sub formă de calup - de sus până jos toată lumea să se găsească într-o anumită situație. Dar situațiile sunt extrem de diferite! Într-o școală din București cu 2.000 de elevi NU poți să te bazezi pe rata de vaccinare a profesorilor și doar atât, nimic mai mult.
SPOT: Ați participat la acele ședințe ale Comisiei de Dialog Social. De ce credeți dvs că ministrul nu a luat măsurile cele mai potrivite și la timp? Nu îi pasă de copii, de educația și sănătatea lor, pune mai presus de asta anumite interese economice, politice sau e vorba doar despre nepricepere?
Cred că este o tendință a clasei politice de a proteja emoțiile coronascepticilor mai degrabă decât de a se arăta fermi și orientați spre o politică de sănătate publică, care presupune criterii medicale.
Tot timpul aceste subiecte de sănătate publică sunt puse în dezbatere. Spunea dl ministru că diverse decizii legate de școli nu sunt subiect de plebiscit, dar iată că testarea este subiect național de dezbatere.
Orice decizie de sănătate publică trebuie implementată de specialiști, pe criterii medicale, chiar dacă poate nu sunt cele mai confortabile.
Cu toții vrem să fim înainte de 2019, cu toții vrem să ducem o viață normală, dar, din păcate, ultimii doi ani stau mărturie că nu este atât de simplu și că nu e suficient să declari acest lucru.
Asta e diferența pe care o vedem la politicile celorlalte guverne, din Europa și nu numai. Regulile acestea stricte odată impuse au dus la o societate care acum funcționează normal. Chiar dacă mai apar alte valuri, acele țări nu trec prin ceea ce trece România la ora actuală. Ei au o viață mult mai aproape de normalitate decât avem noi, inclusiv în privința școlilor.
Actul educațional în sine și interesul elevilor sunt doar la nivel declarativ, faptele ne indică altceva.
Orice măsură greșită, inclusiv măsura actuală prin care s-au deschis școlile, probabil că va duce, mai devreme sau mai târziu, tot la școli închise și tot la școală online, la alte cazuri, la umplerea ATI sau la un platou foarte lung, adică la repercusiuni fix invers decât ceea ce ne dorim.