Sindicatele din Educaţie avertizează că, începând din martie, vor demara acţiuni de protest în cazul în care solicitările lor rămân fără rezolvare.
Protestele vor consta în pichetarea sediului Guvernului şi a sediilor prefecturilor în lunile martie şi aprilie 2023, marş de protest desfăşurat în Bucureşti în luna mai, declanşarea grevei generale în ultima decadă a lunii mai şi alte acţiuni specifice.
"Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia Sindicatelor din Educaţie 'Spiru Haret' îşi exprimă nemulţumirea faţă de decizia coaliţiei care guvernează România de a elimina din proiectul Legii Învăţământului Preuniversitar un articol potrivit căruia 'În conformitate cu principiul importanţei sociale a muncii, salarizarea întregului personal didactic de predare se realizează în mod progresiv, având la bază salariul mediu brut pe economie din anul bugetar încheiat, în raport de funcţie, studii, vechime şi grad didactic'", se menţionează într-un comunicat.
Potrivit sindicaliştilor, transpunerea în practică a acestui articol ar însemna ca un profesor debutant să obţină un venit net de aproximativ 3.900 de lei, mai mic decât al multor categorii de salariaţi cu studii inferioare celor ale cadrelor didactice.
"Prin eliminarea acestui articol înţelegem că în noua lege de salarizare elaborată de Ministerul Muncii nu se doreşte ca personalului didactic să i se acorde un nivel de salarizare motivant şi în concordanţă cu importanţa activităţii profesionale desfăşurată", susţin sindicaliştii.
Aceştia subliniază că motivarea resursei umane din învăţământ este condiţia primordială pentru a avea un sistem de educaţie performant în România, iar pentru guvernanţi, trebuie să fie un semnal de alarmă serios faptul că în România creşte numărul profesorilor necalificaţi, categorie care nu se regăseşte în nicio ţară membră a UE şi nu numai.
De asemenea, mai spun sindicaliştii, există semnale că actuala coaliţie nu este de acord nici cu un alt articol, extrem de important, din acest proiect de lege, cel conform căruia "Finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ, cu toate componentele sale de asigurare a funcţionării, reprezintă anual minim 15% din cheltuielile bugetului general consolidat."
"Considerăm că eliminarea acestui articol ar fi un semnal clar că se doreşte în continuare menţinerea subfinanţării cronice a educaţiei", menţionează reprezentanţii celor două federaţii sindicale.
FSLI şi FSE "Spiru Haret" îşi exprimă, de asemenea, nemulţumirea faţă de nerezolvarea problemelor salariale ale personalului nedidactic, cerinţa fiind aceea ca salariile acestei categorii profesionale să fie majorate la nivelul maxim prevăzut de Legea 153/2017.