Suntem cei mai nepricepuți din UE în utilizarea, în siguranță, a internetului pentru a ne ușura viață.
Problemele nu se văd în București sau alte orașe mari, unde știm și putem face la fel de multe online ca în orice alt mare oraș din lume.
Situația e, însă, cu totul diferită la țară. Cum creezi acolo așa-numitele „competențe digitale de bază”, chiar și pentru persoane analfabete, explică în acest episod al Digital Shift, Alina Sava, specialist senior în educație la biroul Grupului Băncii Mondiale din România.
Mai jos, întreaga discuție de podcast:
În continuare, contextul și câteva dintre declarațiile Alinei Sava, cu minutele la care le poți asculta.
În România, puțin peste 1 din 4 persoane (16–74 ani) are competențe digitale de bază.
La țară, doar 1 din 5. Iar în rândul celor de peste 65 de ani, abia 1 din 16 se descurcă online.
Pentru comparație: în Olanda, aproape 4 din 5 oameni au aceste competențe.
În medie, la nivelul Uniunii Europene, aproximativ 1 din 2 persoane are deja competențe digitale de bază.
Concluzia: nu suntem singurii cu probleme. Dar suntem ultimii în clasamentul european, de mai mulți ani, deja.
Pentru a defini clar aceste competențe, Comisia Europeană a creat DigComp – un cadru care stabilește ce ar trebui să știe orice cetățean în mediul digital. DigComp a fost trecut prin mai multe procese de actualizare. Cel mai recent a fost în 2022. Așa că acum cadrul se numește DigComp2.2.
România l-a adaptat prin DigCompRo, un standard național pentru competențe digitale, care spune ce trebuie să știi ca să poți fi considerat „competent digital”.
Odată stabilit cadrul, întrebarea este: cum îi ajutăm pe oameni să dobândească aceste competențe?
Parte din soluție este programul Digital STARs – un proiect național de alfabetizare digitală pentru adulți, finanțat prin PNRR și implementat de Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) și Agenția pentru Digitalizare a României (ADR), cu sprijinul Băncii Mondiale.
Peste jumătate dintre județele din România s-au înscris deja în program pentru a crește competențele digitale în mediul rural.
Bucureștiul e ca Helsinki! Când faci medii, nu vezi problema reală (de la min 02:36):
„De foarte multe ori, capcana este că noi de uităm la medii. Și spunem «Uite, România este codașa Europei». În medie, în foarte multe domenii. Dar asta nu ajută la povestea reală.
Povestea reală este că noi suntem două Românii. Una urbană, dezvoltată, top. Și una rurală, rămasă în urmă, din foarte multe puncte de vedere. Oricum, pe orice dimensiune te-ai uita, există un decalaj enorm.
Asta e povestea noastră. Noi ar trebui să sprijinim mai mult ruralul. Dacă vrem, ca țară, să creștem și să fim competitivi.
Societatea competitivă nu e cea în care te uiți la medii.
Pui lentila de care ai nevoie. Ai spus de vârstnici. Ai pus o lentilă. În România, orice analiză de date se face dezagregat: urban – rural.
(...) Și urbanul e împărțit în 2. Urbanul mare și urbanul mic.
Nu mai spun de împărțirea între București și restul țării.
Bucureștiul e ca Helsinki. Să nu ne desconsiderăm! Am adus dezvoltare în București. Și suntem la nivel unei capitale mari.
Oamenii au competențe, există locuri de muncă, bubuim economic ... Dar nu cu o floare se face primăvară!
De fiecare dată, dezvoltarea trebuie să se producă în toată țară, în poli de creștere.
Ruralul care este pe lângă o zonă metropolitană înflorește. Dar cel care nu e în zonă metropolitană este chiar rămas în urmă. Nu izolat, dar rămas în urmă.
(...) La țară sunt 27 din 100 de oameni care nu termină 8 clase. În București sunt 4 din 100.
(...) Programele financiare, în România, au două forme.
Fie sunt universale: dăm tuturor și mergem pe principiul egalității. Fie mergem pe principiul echității și dăm celui care e mai dezavantajat.
Dacă îl ajutăm pe cel mai dezavantajat, o să vedeți că media o să crească și n-o să mai fim codași.
Dacă ajutăm în medie, sigur că aceia care deja sunt buni, cu acces la fonduri, vor rămâne la fel de buni. Însă ceilalți nu vor recupera. Și n-ai cum să reușești să crești media.
Ceea ce fac Finlanda și alte țări dezvoltate este uniformizarea. Scapă de polarizare.
(...) Ce trebuie să faci? Targhetezi zonele dezavantajate (în ceea ce privește educația, în general – n.red.). La fel și pentru competențele digitale de bază”.
Contează să pui problema corect, de la început. Cum pregătești creșterea (de la min. 09:59):
„Cadrul european trebuia adaptat (....) Ne lipsea baza: de unde plecăm. Și am adăugat o dimensiune de bază numită «Fundamente acces și atitudini față de transformarea digitală».
Trebuie să stimulezi atitudinea pozitivă față de tehnologie. Și reducerea tehnofobiilor. Și am adăugat și puțin antreprenoriat digital. Sunt domenii legate de comunicare, de creare de conținut, siguranță și rezolvarea de probleme. Nu înveți doar să utilizezi un instrument, înveți să gândești critic.
Odată creat acest cadru, în consultare cu toată lumea ... pe baza lui poți face programe de formare, câte vrei. Și, în bază acestui cadru, inclusiv pentru funcționarii publici, la nivel avansat, s-a făcut un program de formare.
Asta se întâmpla ... cam acum 2 ani. (...) S-au mișcat repede lucrurile. Au fost niște oameni inimoși la Organismul Intermediar pentru Promovarea Societății Informaționale (OIPSI). Și cu cei de la Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) am reușit să împingem lucrurile”.
Să nu-i mai spunem bibliotecar, ci broker de cunoștințe (de la min 12:49):
„Am creat cadrul. A fost primul pas.
Pasul doi: oamenii. Ei au investit în bibliotecari și în biblioteci din mediu rural, pe care să le transforme în hub-uri de cunoștințe digitale.
Nici n-ar trebui să-l mai numim «bibliotecar». El este un broker de cunoștințe și informații. Un facilitator de competențe digitale, la nivel comunității. E una dintre cele mai bune resurse, la nivelul comunității.
Am descoperit niște oameni de o calitate extraordinară.
Într-un program de formare, trebuie să creezi o resursă de bază care, la rândul ei, în cascadă, îi formează pe ceilalți.
Am construit un grup de 20 de formatori principali, bibliotecari pe care i-am format 8 luni, în fiecare săptămână, pe diverse teme: cum se formează adulții, cum se comunică sau cum se transferă competențele digitale.
Programul are 3 filiere: viață personală, viață de cetățean și viața profesională.
Și acești 20 de formatori principali deja au pregătit 1 din 4 bibliotecari din țară (din zonele în care programul a fost accesat - n.red.).
Și intenționăm să folosim, în continuare, formatorii, cât se poate de mult”
Cum înveți să te descurci în online (de la min 19:22):
„Cursul nu trebuie să fie teoretic. Trebuie să înveți practic.
Să începem cu filiera vieții personale. I-au învățat (pe cursanți - n.red.) de la comunicarea pe WhatsApp și folosind diverse alte instrumente, ca să țină legătura cu familia care de multe ori nu era în localitate, până la a citi politici de confidențialitate, când își deschid un cont online.
Cum să caute și să evalueze informații pe internet. Ce înseamnă informații false și siguranță cibernetică.
Pe ruta de viață cetățenească, au învățat despre ghișeul.ro și cum să-și plătească taxele și despre ROeID. Dar și despre participare activă în viața comunității, despre ce înseamnă democrație și să-ți exerciți drepturile de cetățean, dar și despre obligații.
Pe filiera legată de viață profesională, n-au învățat numai să își facă un CV. Au învățat să își caute job-uri. Au învățat Excel. Au învățat să-și facă bugetul casei. Și puțin antreprenoriat digital, cum să folosească Facebook Market, olx. Pentru un fermier, să știe să-și folosească toate instrumentele care apar acum îl poate ajuta să nu mai aibă probleme .
Toți cei care au vrut să vină, au avut acces. S-au comunicat informațiile pe toate canalele disponibile.
(...) În 3 luni, avem 38.000 de oameni înscriși pe platformă, din care 25.000 (adică 55%) au finalizat cursul. Nu ne așteptam să avem mai multe de 10.000 de oameni pe lună! Ne așteptam să avem 45.000 de cursanți până la finele lunii iunie. Și deja avem 25.000 .
E incredibil cât de mult crește cererea. E clar că am acoperit o nevoie!
(...) Peste jumătate dintre ei au între 30 și 54 de ani. Sunt oamenii care vor să fie activi pe piața muncii. Era o nevoie legată de ceea ce muncesc.
Peste două treimi sunt femei. Știți că statisticile arată că, la țară, sunt femei inactive pe piața muncii. Și chiar în zona de tineret, nu există nici dorință de angajare. Ei bine ... datele noastre contrazic asta.
Vă dau exemplul unei doamne care era inginer de mediu. A avut doi copii, a ieșit de 15 ani din câmpul muncii. Și a venit să facă acest curs ca să își reia activitatea. O femeie cu studii superioare pe care nu mă așteptam să o găsesc acolo, în mediu rural și nici la acest curs”.
Vei afla totul despre reușita acestui program și despre ce că ar trebui să facem mai departe ca să ne creștem competențele digitale când vei asculta integral episodul de podcast Digital Shift în care am avut-o invitată pe Alina Sava.
Despre Alina Sava
Este specialist senior în educație la biroul Grupului Băncii Mondiale din România, cu peste 25 de ani de experiență în proiectarea, implementarea și evaluarea politicilor și programelor educaționale.
S-a alăturat echipei Education Global Practice de la Banca Mondială în 2013. A condus și contribuit la peste 60 de proiecte în România și în regiunea Europa și Asia Centrală (ECA) și este persoană de contact a Grupului Băncii Mondiale la nivelul regiunii ECA pentru politicile privind tehnologiile educaționale și utilizarea inteligenței artificiale în educație.
Conduce proiectul „Școli mai sigure” și oferă asistență tehnică Ministerului Educației pentru recuperarea învățării.
Este doctor în științele educației de la Universitatea din București. Anterior, a obținut două masterate: unul în politici sociale de la Universitatea din București și altul în administrarea afacerilor, la Universitatea Tiffin. Este și licențiată în economie, la Universitatea Româno-Americană.