România marchează astăzi, 10 mai, Ziua Independenței Naționale, o sărbătoare stabilită prin Legea nr. 189 din 8 iulie 2021. Ziua amintește de momentul din 1877 în care România și-a proclamat independența față de Imperiul Otoman, după secole în care Principatele Române s-au aflat sub suzeranitate otomană.
Data de 10 mai are mai multe semnificații istorice.
- În 1866, principele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen depunea jurământul în fața Parlamentului Principatelor Unite.
- În 1877, Carol I a semnat proclamația „Independența absolută a României”, după ce Senatul proclamase independența statului român.
- Iar în 1881, România a fost proclamată regat.
De aceea, se arată într-un documentar Agerpres, 10 mai a fost mult timp una dintre cele mai importante date din istoria statului român. Inițiatorii legii prin care această zi a fost stabilită ca Ziua Independenței Naționale au invocat tocmai nevoia de „restabilire a adevărului istoric” și de reluare a tradiției istorice în care 10 mai era sărbătorită ca zi națională a României, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
Ce s-a întâmplat în 1877
În primăvara anului 1877, România se afla într-un moment decisiv. Războiul ruso-turc izbucnise, iar România, condusă de principele Carol I, trebuia să aleagă între a rămâne într-o poziție ambiguă față de Imperiul Otoman sau a folosi contextul internațional pentru a-și afirma independența.
La 9 mai 1877, ministrul de Externe Mihail Kogălniceanu a rostit în Parlament celebra formulă: „Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”. A doua zi, pe 10 mai, actul de independență a fost semnat de Carol I, ceea ce i-a dat putere de lege.
A fost, pe scurt, momentul în care România a spus oficial că nu mai acceptă statutul de stat aflat sub autoritatea Imperiului Otoman. Independența nu a fost însă doar o declarație politică. Ea a trebuit apărată pe câmpul de luptă.
Independența, câștigată prin război
România a participat la războiul ruso-turc din 1877–1878, iar armata română a avut un rol important în luptele de la sud de Dunăre, mai ales la Plevna. Jertfa soldaților români a devenit argumentul principal prin care Bucureștiul a cerut recunoașterea internațională a independenței.
După înfrângerea Imperiului Otoman, Rusia și Turcia au încheiat Pacea de la San Stefano. Tratatul recunoștea independența României, dar conținea și prevederi care afectau interesele statului român, mai ales prin cererea Rusiei ca România să cedeze județele Cahul, Ismail și Bolgrad din sudul Basarabiei. Guvernul român a considerat tratatul „lipsit de orice valoare obligatorie pentru România”, se arată îm volumul „Istoria militară a românilor”.
România a protestat și a cerut ca problema să fie discutată într-un cadru internațional. Astfel s-a ajuns la Congresul de la Berlin din 1878, unde marile puteri europene au revizuit înțelegerile de la San Stefano.
Recunoașterea internațională a independenței
La Congresul de la Berlin, România nu a fost tratată ca o mare putere și nici nu a avut un rol egal cu statele care decideau noua ordine europeană. Delegația română, formată din Ion C. Brătianu și Mihail Kogălniceanu, a putut să își susțină cauza, dar doar cu vot consultativ.
România a cerut ca independența să fie recunoscută definitiv, ca teritoriul ei să nu fie diminuat și ca statul român să primească despăgubiri de război proporționale cu contribuția militară. Marile puteri au recunoscut independența României, dar au impus și condiții.
Cea mai dureroasă a fost pierderea sudului Basarabiei, adică a județelor Cahul, Bolgrad și Ismail, care au fost cedate Rusiei. În schimb, România a primit Dobrogea și gurile Dunării. Astfel, independența a fost recunoscută internațional, dar nu fără costuri teritoriale.
De ce contează 10 mai astăzi
Ziua de 10 mai nu este doar o dată festivă. Ea marchează unul dintre momentele în care România a trecut de la statutul de principat aflat sub suzeranitate otomană la acela de stat independent, recunoscut în Europa.
A fost un drum complicat: o declarație politică, un război, negocieri dure între marile puteri și compromisuri grele pentru statul român. Dar rezultatul a fost esențial pentru istoria modernă a României: independența de stat.
Prin legea adoptată în 2021, Parlamentul a stabilit ca 10 mai să fie sărbătorită în fiecare an ca Ziua Independenței Naționale a României. Legea prevede că Parlamentul, Președinția, Guvernul, autoritățile centrale și locale pot organiza manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.
Ciucu știe că există riscul ca PNL să se rupă și nu crede că Nicușor Dan a complotat împotriva lui Bolojan: Personal, aș vrea să-l văd pe Grindeanu premier măcar câteva luni!
Lorenzo Biliboc îi transmite un mesaj direct lui Gică Hagi
Câți bani a primit România din bugetul UE și cu cât a contribuit. Dragoș Pîslaru: Am întrecut Cehia, Portugalia, Grecia
Culisele luptei pentru Herăstrău (5): Ciucu anunță „o analiză” a teraselor din parc. Ce se întâmplă, între timp, pe teren și prin instanțe: Casa di David și Stadio Park
