Contribuția diferitelor ramuri economice la formarea Produsului Intern Brut (PIB) al României în 2024 relevă gradul relativ redus de sofisticare al economiei.
Printre cele mai importante concluzii ale comparației surselor de formare a PIB-ului cu situația din alte state europene se numără:
- ponderea agriculturii la formarea PIB este mult mai ridicată decât în statele cu sectoare agricole puternice (din cauza dimensiunii mari a agriculturii de subzistență);
- industria prelucrătoare este sub media UE, iar industria în ansamblu are un aport mai redus la PIB decât în celelalte state din regiune;
- IT&C are o contribuție mare la formarea PIB, dar un grad redus de inovare (mult outsourcing);
- serviciile publice sunt printre cele mai slabe din UE, cel puțin prin prisma ponderii lor în PIB.
România are a treia cea mai mare pondere a agriculturii la formarea PIB din UE
România se află pe locul al treilea în UE la ponderea agriculturii în PIB. Aceasta a avut o contribuție de 3,3% în PIB-ul din 2024, de două ori mai mult decât media UE, de 1,6%, potrivit datelor Eurostat.
Totuși, România nu se remarcă drept un jucător agricol european. Conform celor mai recente date Eurostat (din 2023), România s-a clasat pe locul 7 în Uniunea Europeană în ceea ce privește valoarea producției agricole.
Valoarea totală a producției agricole a României a fost de aproximativ 20,6 mld. euro, ceea ce reprezintă aproximativ 3,8% din producția agricolă totală a UE.
Ponderea mare în PIB este explicată de agricultura de subzistență – Potrivit INS și Eurostat, peste 65% din exploatațiile agricole sunt de subzistență sau semi-subzistență, adică produc în principal pentru consumul propriu și vând puțin sau deloc pe piață. România are peste 3 milioane de exploatații agricole, dar peste 75% dintre acestea nu sunt active economic în sens comercial.
Surprinzător, Franța – cel mai mare producător agricol din UE – este abia pe locul 17 la nivel european, cu o pondere de 1,4% din PIB, sub media UE.
Similar, Țările de Jos, al doilea cel mai mare exportator de produse agricole din lume (după SUA) – cu exporturi de 128,9 mld. euro în 2024 – au o pondere a agriculturii de doar 1,7% din PIB.
Cu toate că Olanda nu se bucură de un teritoriu prea generos, se remarcă printr-o tehnologie agricolă avansată, utilizând sere high-tech, agricultură de precizie și inovații în domeniul geneticii plantelor pentru a maximiza randamentele pe suprafețe mici.
Totodată, cu toate că Germania contribuie cu aproximativ 13-14% din producția agricolă totală a UE, imediat după Franța (17-18%), ponderea agriculturii în PIB-ul celei mai mari economii UE este de doar 0,8%, al patrulea cel mai mic procent din UE.
Statele din regiune, respectiv din Europa Centrală și de Est (ECE), au de asemenea ponderi mari al agriculturii în PIB, peste media UE.
Citește integral articolul Structura economiei românești – o fotografie comparativă cu statele UE: Contribuția principalelor sectoare la formarea PIB pe Curs de Guvernare.