Ne-am obișnuit în pandemie să lucrăm de acasă – iar unii dintre noi încă adoptă acest stil de lucru sau îl combină cu mersul la birou în sistem hibrid. Dar dacă o criză sanitară a creat contextul pentru a adopta work from home la scară largă, oare nu cumva munca de acasă ar putea deveni, la modul general, o metodă de a evita o parte dintre efectele crizelor de orice fel?
Nu de alta, dar semnele că se apropie o „furtună perfectă” sunt tot mai evidente. Avem parte de scumpiri masive, inclusiv la energie și combustibili, un război la graniță cu implicații importante pe mai multe planuri, multiple penurii, criză de materii prime, blocaj în lanţurile de aprovizionare, cresc ratele și pandemia care nu se lasă dusă. La care se adaugă alte provocări naționale și probleme globale.
Într-un astfel de context, deja în două țări s-a adoptat lucrul de acasă ca măsură de a încerca diminuarea efectelor crizei. În provincia Khyber Pakhtunkhwa din nord-vestul Pakistanului s-a decis ca angajații din sectorul public să lucreze vinerea de acasă, în încercarea de a economisi combustibil și electricitate, pe fondul unei crize energetice care se tot agravează în această țară.
„Politica de lucru de la domiciliu a fost inspirată de creșterea prețurilor la electricitate și petrol”, a declarat pentru VOA Taimur Khan Jhagra, ministrul de Finanțe din această provincie. El a susținut că diverse sectoare private din întreaga lume încorporează munca de la domiciliu în propriile moduri de lucru, iar guvernul său a luat inițiativa de a introduce politica în sectorul public pentru a face față provocărilor financiare și energetice tot mai mari.
„Într-un guvern de 600.000 de oameni, dacă jumătate dintre ei pot lucra efectiv de acasă, economiile de combustibil și de energie electrică credem că se vor ridica la între 2 și 5 miliarde de rupii pe an, ceea ce pentru un guvern ca al nostru reprezintă o economie uriașă”, a menționat Jhagra. Ministrul a mai explicat că departamentele guvernamentale vor identifica personalul care chiar trebuie să lucreze vinerea, dar serviciile esențiale precum poliția, școlile și spitalele vor continua să funcționeze mai mult de patru zile pe săptămână.
O decizie similară a luat și Banca Centrală din Pakistan, care și-a trimis angajații să muncească acasă două zile pe săptămână, pentru a face economii.
Ba mai mult, măsuri s-au luat și la nivel central. Guvernul pakistanez a decis deja ca centrele comerciale și fabricile să se închidă mai devreme în diferite orașe, printre care se numără Karachi, Lahore, Islamabad și Rawalpindi, și să reducă săptămâna de lucru cu o zi.
Administrația premierului Shehbaz Sharif a majorat prețurile la pompe cu până la 83% în mai puțin de o lună, în timp ce încearcă să reducă subvențiile și să obțină un ajutor de la Fondul Monetar Internațional, explică Bloomberg.
În fața celei mai grave crize din istoria sa, Sri Lanka oferă combustibil doar trenurilor și autobuzelor, serviciilor medicale și vehiculelor care transportă alimente, în intervalul 27 iunie - 10 iulie, după cum a precizat Bandula Gunewardena, purtătorul de cuvânt al Guvernului. Școlile din zonele urbane sunt închise și toată lumea este îndemnată să lucreze de acasă, a mai spus el. De asemenea, serviciul de autobuz care face legătura între provincii este limitat, transmite Reuters.
„Într-o situație de criză, este bine că avem această opțiune a lucrului de acasă. În plus, acum companiile și angajații sunt mai bine pregătiți să facă față unei astfel de situații, fără să își întrerupă activitatea”, spune Sorin Faur, fondator Academia de HR, pentru spotmedia.ro.
El crede că munca de acasă sau de oriunde reprezintă o alternativă la munca de la o locație fixă în multe situații în care prezența fizică nu este (absolut) necesară. „Și da, este o soluție benefică de ambele părți sub aspectul scăderii costurilor: companiile au nevoie de mai puțin spațiu pentru a acomoda un număr mai mic de salariați, cei care trebuie neapărat să fie prezenți fizic, au și costuri mai mici cu utilitățile (lumina, apă curentă, curățenie spațiu), iar angajații salvează în primul rând timp pierdut în trafic și costurile asociate deplasării până la serviciu”, punctează acesta.
CEL MAI UTIL AR FI SĂ SE INVESTEASCĂ DE PE-ACUM ÎN MUNCA REMOTE
Dar adevărul este că, în vremuri de criză sau nu, fie că ne place ori ba, lucrul remote este aici să rămână.
Așa că cel mai util ar fi ca să se investească în acest stil de muncă. „Unora însă le vine încă greu să se acomodeze cu ideea și să o înglobeze în strategia de management a capitalului uman. Și în loc să ne concentrăm să aducem oamenii la birou fizic, mai bine ne-am concentra să găsim mijloacele prin care-i putem sprijini, acolo unde este posibil, pentru a lucra productiv de oriunde. Adică să le oferim beneficii suplimentare, de exemplu, plata Internetului sau o parte din plata chiriei, unde este cazul, sprijin emoțional, coaching etc.”, explică Corina Neagu, consultant în domeniul Resurselor Umane și fondatoarea companiei DARE (Development Advice & Resources), pentru spotmedia.ro.
O SABIE CU DOUĂ TĂIȘURI
Într-adevăr, felul în care privim munca, mai ales în contextul pandemiei, ni s-a schimbat complet. Oamenii au descoperit că se poate munci și hibrid sau remote, au descoperit că pot să se organizeze altfel, că-și
pot organiza timpul liber mult mai bine, că pot petrece mai mult timp cu familia, că pot fi mai productivi.
Angajatorii au descoperit că pot reduce drastic costurile, că pot gestiona oamenii și de la distanță, că
pot găsi mijloace prin care să implice și să motiveze oamenii.
Dar, ca orice schimbare, este o sabie cu două tăișuri, remarcă Corina Neagu: sunt oameni care muncesc mai mult decât înainte, care sunt afectați de burnout, care nu se pot organiza muncind remote sau de acasă, deci ca angajator atunci când regândim felul în care muncim trebuie să ținem cont de ambele
aspecte.
„Mai mult, stăm destul de prost la capitolul competențe de management, iar controlul rămâne în continuare un instrument în activitatea multor manageri care-și doresc oamenii să vină fizic la birou
pentru a-i supraveghea mai bine.
Evident, asta nu face decât să pună o presiune și mai mare asupra angajaților și devine chiar demotivant, forțând astfel oamenii să-și găsească joburi mai flexibile.
Să obligăm oamenii să vină la birou nu mi se pare deloc o abordare constructivă și nici motivantă pe termen mediu/lung. Doi ani de zile reprezintă o perioadă suficient de lungă astfel încât să schimbe
perspectiva noastră asupra felului în care muncim, iar flexibilitatea și adaptabilitatea sunt condiții de bază și de o parte, și de alta”, spune Corina Neagu.
Mai mult, ea subliniază că este musai să-i luăm în calcul și pe cei care nu au posibilitatea de a lucra de la distanță, pentru că sigur se vor simți frustrați, și atunci trebuie să găsim un eschilibru, astfel încât aceștia să nu devină demotivați că nu beneficiază de avantaje similare.
„Nu cred că există o metodă standard pentru lucrul de oriunde și cei care preferă această modalitate își găsesc singuri felul în care o pot face. Evident că angajatorii pot avea discuții deschise cu angajații și eu le
recomand cu tărie, pentru a identifica împreună modalitățile cele mai eficiente în acest sens. Este extrem de important să existe opțiuni, să existe flexibilitate, de ambele părți, să existe o comunicare deschisă și transparentă și înțelegere.
Munca de acasă sau de oriunde nu e pentru oricine, așa cum munca de la birou a devenit nice to have, nu must have, evident acolo unde se poate. Mai mult decât atât, cred că ideal ar fi să ne gândim la cum putem avea rezultate, cum putem face performanță, cum putem învăța și cum ne putem dezvolta, individual și organizațional, și nu la câte ore muncim pe zi, de exemplu. Și să nu uităm că munca a
devenit, în ultimii ani, și despre cum, nu doar despre ce.”
TREBUIE GĂSIT UN ECHILIBRU
În aceste condiții, trebuie găsit un echilibru, consideră Sorin Faur. Dacă lucrezi de acasă, ajută să mergi din când în când la birou să te mai întâlnești cu colegii, să socializezi - suntem ființe sociale, ne dorim prezența altor oameni. Și invers.
Totuși, beneficiile muncii remote sunt de o parte și de alta, chit că e vorba de una sau de câteva zile pe săptămână. Pentru companii, Sorin Faur spune că este foarte important că pot avea acces la resurse umane aflate la mare distanță sau chiar în alte țări, la costuri incomparabil mai mici unei relocări fizice. În plus, anumite joburi chiar nu necesită prezența fizică, deci de ce să pui oamenii pe drum în fiecare zi?
De partea celalaltă este avantajul timpului economisit și cel al auto-organizării. „Sunt activități creative de exemplu, în care programul fix, de la 9 la 17, este oricum unul artificial, deoarece inspirația și creativitatea nu vin la comandă. Nu contează de unde prestezi munca, atât timp cât o faci bine.
Sunt alte activități unde ceea ce contează este rezultatul - și nu timpul investit. Sunt oameni care reușesc să livreze un anumit produs/serviciu de două mai repede decât alții, iar în timpul economisit, pot face altceva, productiv sau nu”, punctează Sorin Faur.
LIBERTATEA DE A ALEGE ESTE CEL MAI MARE BENEFICIU
Este întotdeauna bine să avem opțiuni, să alegem: munca în sine își schimbă natura, devine o activitate pe care o vedem că fiind parte din viață și din ritmurile naturale, nu ceva pentru care trebuie să ne chinuim. Ba din contră!
„Și atunci, pentru că fiecare om este diferit, este bine ca fiecare să aleagă ce este mai bine pentru sine, dar și climatul în care se simte mai productiv. Până la urmă, acesta este beneficiul suprem: să oferim oamenilor acel mod de lucru care le permite să dea tot ce au mai bun, indiferent de locul de unde o fac!”, conchide Sorin Faur.