Munca de acasă, pentru unii ciumă, pentru alții mumă. Cum ne afectează psihic

După doi ani de luptă cu virusul, viața tuturor s-a schimbat într-un mod profund și neașteptat. Felul în care lucrăm a suferit transformări spectaculoase, iar asta ne-a afectat. Pe unii în bine, pe alții în rău.
Munca de acasă, pentru unii ciumă, pentru alții mumă. Cum ne afectează psihic
  • Adaptarea la noile cerințe ale joburilor fără prezență fizică a venit cu un preț mare pentru cei care suportă mai greu singurătatea și lipsa socializării.
  • Persoanele care lucrează în IT s-au acomodat cel mai ușor cu munca de acasă, spune medicul psihiatru Violeta Șerban, care susține că profesia contează foarte mult când vine vorba de adaptare.
  • Anxietatea și depresia sunt două afecțiuni psihice frecvente la o parte dintre cei care nu au interacționat direct cu colegii în ultimii doi ani.
  • Atât angajatorii, cât și angajații tind spre un mod de lucru hibrid, alternând zilele în care se merge la birou cu cele în care se lucrează de acasă.

Sunt sute de companii care plătesc chirii uriașe pentru spații de birouri care stau goale. Atât angajatorii, cât și proprietarii de imobile așteaptă sfârșitul pandemiei pentru a înțelege cum va arăta viitorul muncii. Până atunci, avem angajați nefericiți pentru că lucrează de acasă, dar și unii care spun că nu se vor mai întoarce niciodată la birou.

Lângă patul din dormitor se află o masă mică, albă. Un ecran mare de calculator, dar și un laptop, torc precum două pisici în liniștea dimineții.

ADVERTISING

Marcel Chiriac, 60 de ani, a început să lucreze de la ora 9. Poartă un tricou cu mânecă scurtă, închis la culoare, pantaloni scurți și e conectat cu echipa lui prin Zoom. 

Lucrează ca project manager la o companie de asigurări și detestă munca de acasă.

“Am foarte multe ședințe online pe parcursul zilei, iar comunicarea e mai proastă, pentru că lipsește acel limbaj corporal și ne înțelegem mult mai greu”, a declarat el pentru SpotMedia.ro.

Relația cu membrii echipei e diferită. Totul se rezumă doar la chestiuni profesionale. Mi-am schimbat locul de muncă în urmă cu un an, în timpul pandemiei și n-am cunoscut în mod direct pe nimeni din echipa pe care o conduc”, a explicat Marcel Chiriac.

“Nu am ieșit niciodată împreună să discutăm, să ne cunoaștem ca oameni, relațiile dintre noi au fost strict profesionale”, a adăugat el.

O nouă realitate, telemunca

În data de 16 martie 2020, Klaus Iohannis a venit în fața românilor și a transmis că “ne aflăm într-o situație cu care omenirea nu s-a mai confruntat în istoria recentă. Vom trece cu bine prin această grea încercare dacă luăm imediat cele mai drastice măsuri și înțelegem cu toții că severitatea lor este pe măsura gravității perioadei pe care o traversăm”, a spus acesta, anunțând că “începând de astăzi se instituie starea de urgență pe întreg teritoriul României, pe o durată de 30 de zile”.

Tot atunci, Iohannis a anunțat că, “în sprijinul angajaților și angajatorilor se introduce posibilitatea ca, în instituțiile și autoritățile statului și în societățile cu capital privat, acolo unde se poate, să se lucreze la domiciliu sau în regim de telemuncă”.

A fost momentul în care, în mod oficial, sute de mii de angajați din România au intrat într-o nouă realitate, cea a muncii de acasă. 

CitatMedicMunca

Au trecut aproape doi ani de la acest anunț și între timp există reglementări legale pentru “telemuncă”, iar relația dintre angajați și angajatori s-a schimbat radical. 

Felul în care ne câștigăm existența s-a transformat profund într-o perioadă scurtă de timp, venind la pachet cu o mulțime de efecte, pozitive și negative.

“Lucrurile trebuie privite în context și aș spune că profesia contează foarte mult. Ce i se potrivește unuia nu i se potrivește celuilalt. De exemplu, pentru cei care lucrau în IT și aveau viața organizată eficient, munca de acasă este minunată. Am un prieten la Universitate, pentru el a fost mană cerească. S-a simțit mai productiv, îl oboseau interacțiunile fizice. Această productivitate a fost observată și de mulți angajatori, care au ajuns să promoveze ideea de lucru de acasă”, a explicat medicul psihiatru Violeta Șerban, de la Clinica MindCare, într-o discuție cu SpotMedia.ro.

Efortul e mai mare, problemele se rezolvă mai greu

Dar pe parcursul celor doi ani de pandemie, foarte multe persoane au apelat la specialiști, pentru că acuzau stări de anxietate și depresie provocate de însingurare și izolare.

“Efortul, atunci când muncesc de acasă, e mai intens, deși m-aș fi așteptat să fie exact invers”, povestește Marcel Chiriac.

“Problemele se rezolvă mai greu, nu mai am acele pauze de cafea și clipele de socializare din fața dozatorului cu apă, iar în mod sigur, productivitatea a crescut la toată lumea”, a adăugat el.

Medicul psihiatru Violeta Șerban spune că gradul de satisfacție în legătură cu munca de acasă are o legătură directă cu pasiunea pentru profesia pe care o practici. Ea spune că sistemul hibrid, în care un număr de zile pe săptămână angajații vin la birou, mai reduce din problemele pe care le întâmpină unii dintre cei care lucrează de acasă.

“Nu aș avea o recomandare fermă pentru vreuna dintre opțiuni. De altfel, fiecare trebuie să cântărească pentru sine, iar unii au decis să-și reia activitatea la birou”, a declarat medicul Violeta Șerban.

Dar munca de acasă vine și cu un mare număr de probleme, care afectează starea de sănătate psihică a oamenilor.

Lipsa socializării, întârzierile și neînțelegerile provocate de comunicarea digitală, conexiunea la Internet sau alte probleme tehnice care apar, dificultatea de a aborda online unele subiecte delicate ce țin de activitate sau viața personală, toate acestea îi pot afecta pe oameni, susține psihiatrul Violeta Șerban.

“Angajații pot deveni ușor demotivați sau stresați de termenele limită, nu se mai motivează unul pe celălalt, nu-și mai împărtășesc experiențele. Obișnuiau să se ajute chiar și într-o pauză. Întâlnirile virtuale pot deveni lungi și plictisitoare, nu mai simți sprijinul colegilor”, a explicat medicul partea complicată a muncii de acasă.

InfoMuncaDeAcasa

La serviciu, în pijama

Dar există și oameni fericiți cu această situație. Arhitecta Anda Bărbulescu, 47 de ani, nu a mai intrat într-un birou de companie de opt ani și spune că îi place situația așa cum e, iar pandemia nu i-a afectat deloc felul în care muncește.

“Decizia de a munci de acasă am luat-o atunci când fiul meu a început școala. Nu aveam nicio soluție să merg la birou. Trebuia mă trezesc dimineața, să-i prepar copilului micul dejun, să-l duc la școală. Să-l iau când termina orele, să-l ajut la lecții. A fost singura soluție pe care am văzut-o la acea vreme”, a povestit arhitecta Anda Bărbulescu pentru SpotMedia.ro. 

Ea a mai spus că acest tip de muncă i se potrivește. E o persoană care are un randament bun seara și că flexibilitatea o ajută.

“Sunt zile în care stau în pijama de dimineața până seara”, a mai spus ea.

Când vine vorba de interacțiunea socială, Anda Bărbulescu iese din casă pentru că merge pe șantier, unde dezvoltă un anumit proiect, face cumpărături și vorbește mult la telefon și pe platformele sociale cu clienții și asociații ei.

“Mie mi se potrivește acest mod de a lucra. Cred că ține foarte mult de personalitatea fiecăruia, dar și de profilul fiecărui job”, a mai adăugat arhitecta Anda Bărbulescu.

În 2020, conform unui studiu realizat de Eurostat, 2,5% din forța de muncă activă din România, cu vârsta între 20-64 de ani, a lucrat de acasă. O cifră destul de mică, dacă e comparată cu anumite regiuni din Uniunea Europeană, unde s-a atins și 12%, de exemplu, în sudul Franței.

Dar cifrele sunt într-o permanentă schimbare și încă nu există date clare legate de acest fenomen. Cert e că munca de acasă a devenit o realitate, iar modelul spre care se tinde e unul hibrid, în care angajații își împart orele de muncă între sediul companiei și locuința proprie.

“Pandemia a accentuat patologia și frecvența unor tulburări psihice care se manifestau și anterior, cum ar fi anxietatea și depresia. A crescut consumul de alcool și abuzul de substanțe pe fondul însingurării și a unei stări de îngrijorare accentuată”, ne-a mai spus medicul psihiatru Violeta Șerban.

“De asemenea, există afecțiuni psihice post-Covid. Acestea se manifestă ca stări de oboseală accentuată, stări depresive sau insomnii, dar am remarcat în această perioadă și creșterea nivelului de înțelegere și educație în ce privește sănătatea psihică, iar faptul că tot mai mulți oameni caută ajutor de specialitate e îmbucurător”, a remarcat medicul.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇