Organizaţiile patronale care sunt implicate în consultările cu Guvernul şi cu sindicatele pe tema nivelului salariului minim pentru anul 2021 au solicitat îngheţarea salariului cel puţin pentru primele 6 luni ale anului viitor, a declarat, marţi, secretarul de stat din Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Tudor Polak, în cadrul unei dezbateri organizate de Confederaţia Patronală Concordia.
Mai multe scenarii
„Pentru anul acesta s-au luat în calcul mai multe scenarii şi pot să vă spun că privesc cu maximă dezamăgire această propunere legislativă care a trecut ieri prin Comisia de Muncă, şi vă spun şi de ce: directiva europeană nu impune o creştere a salariului minim care să ajungă până la 60%, nu este o impunere a UE.
Mai mult decât atât, din discuţiile pe care Guvernul le-a avut cu partenerii sociali de pe ambele părţi, scenariile de calcul au variat: formulele propuse de Guvern erau undeva în jur de 100, 150 de lei sau 200 de lei calculate cu un coeficient de corecţie stabilit de creşterea economică sau luându-se în calcul şi coeficientul de productivitate şi cifra inflaţiei din luna octombrie, şi pot să vă spun că cifra maximă pe care partea sindicală a cerut-o la creşterea salariului pentru anul 2021 a fost de 170 de lei.
În schimb, toţi partenerii sociali de pe partea patronală - chiar astăzi am avut un Consiliu Naţional Tripartit - au cerut îngheţarea salariului minim pe o perioadă de cel puţin 6 luni, până vedem care vor fi efectele economice ale pandemiei de Covid-19", a afirmat Tudor Polak.
Secretarul de stat a explicat că grupul de lucru creat în acest an la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale pentru implementarea unui mecanism care să stabilească o metodă aplicabilă pe termen lung pentru calcularea salariului minim s-a oprit din activitate după ce la nivelul Uniunii Europene s-a luat în discuţie o directivă privind salariul minim.
"Anul acesta noi am creat un grup de lucru prin intermediul căruia ne-am dorit să stabilim un mecanism predictibil pe termen lung pentru stabilirea salariului minim pe economie.
În schimb, o dată cu momentul în care a fost luată în discuţie această directivă europeană, a trebuit să ne oprim din stabilirea mecanismului pe termen lung pentru salariul minim deoarece am vrut să creăm un mecanism care să fie predictibil şi care să fie în concordanţă şi cu directiva Uniunii Europene", a adăugat Tudor Polak.
Premierul Ludovic Orban a transmis, în cadrul consultărilor pe care le-a avut luni cu reprezentanţii Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, că salariul minim brut pe ţară garantat în plată pentru anul 2021 va fi majorat în funcţie de evoluţia economiei, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a Guvernului.
"Suntem adepţii unui mecanism de creştere care să se bazeze pe realităţile economice, respectiv rata inflaţiei, creşterea productivităţii şi alţi factori economici.
Obiectivul nostru este să nu fie afectate locurile de muncă, mai ales în această perioadă în care companiile se confruntă cu dificultăţi din cauza crizei sanitare", a afirmat şeful Executivului, citat în postare.
Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii (CNIPMMR), Florin Jianu, a afirmat luni că organizaţia pe care o reprezintă este de acord cu o creştere a salariului minim pe economie de la 1 ianuarie care să acopere rata inflaţiei, respectiv 2,2%.
Citește și:
