Ce înseamnă pentru România propunerea CE de reglementare unitară a salariului minim în toate statele UE. Diferențele sunt de la 312 euro în Bulgaria la 2.071 de euro în Luxemburg

Iuliu Winkler este deputat european, vicepreședinte al Comisiei de comerț internațional (INTA) a Parlamentului European, raportor permanent al INTA în relația UE-China, membru în Delegația pentru relațiile cu Republica Populară Chineză. Este membru UDMR și al Grupului PPE din Parlamentul European. A fost ministru delegat pentru Comerț și ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Iuliu Winkler a fost deputat în Parlamentul României, secretar al Comisiei pentru buget finanțe și bănci din Camera Deputaților. El este economist și inginer.

Noua propunere de directivă a Comisiei Europene de a stabili standarde în domeniul salariului minim în toate statele membre ale Uniunii Europene a generat deja, în doar câteva zile de la prezentare, dezbateri intense.

Nu este nicio surpriză deoarece domeniul salarizării este în competența statelor membre și intervenția europeană, chiar dacă este motivată de bune intenții, va fi cu siguranță dezbătută în contradictoriu atât în Parlamentul European, cât și în Consiliu.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Este mai ușor să precizăm, de la bun început, ce nu face propunerea de directivă. În primul rând, nu stabilește un nivel comun european al salariului minim. Nici nu ar fi posibilă o asemenea unificare în condițiile în care salariul minim de 312 euro din Bulgaria sau de circa 466 de euro din România este doar o fracțiune a salariului minim de 2.071 de euro din Luxemburg.

Este evident că este imposibil din punct de vedere economic, al competitivității și al productivității din economiile statelor membre să credem că am putea stabili un salariu minim comun european.

În al doilea rând, directiva nu stabilește o formulă unică de calcul a salariului minim. Formula unică este imposibilă în UE câtă vreme 21 de state membre, printre care și România, au un salariu minim național stabilit de guverne, iar alte 6 state membre, statele nordice, Danemarca, Suedia și Finlanda, dar și Austria, Italia și Cipru, folosesc metoda tradițională de a stabili salariul minim prin negocierile colective dintre patronate și sindicate.

În sfârșit, propunerea de directivă nu se referă în niciun fel la ideea venitului minim garantat. Pentru moment, acordarea unui venit minim garantat este mai degrabă o idee în dezbatere. Statele europene care fac experimente în acest domeniu se află într-un stadiu incipient al înțelegerii efectelor sociale pe care o asemenea măsură le-ar provoca.

Ce face totuși propunerea Comisiei Europene?

Ea creează un cadru pentru a face salariile minime mai adecvate nevoilor angajaților, favorizând în același timp accesul unui număr cât mai mare de muncitori la protecția pe care o oferă un salariu minim.

Directiva vizează aplicarea mai bună a legislației existente. Lucru important și în România, unde munca la negru și la gri sunt în continuare omniprezente.

Comisia cere întărirea controlului făcut de inspectoratele de muncă și alte instituții ale statului pentru a proteja drepturile angajaților. Instituie, de asemenea, obligația de monitorizare la nivel european, solicitând transmiterea anuală de informații.

În domeniul legislativ, CE cere limitarea variațiilor netransparente ale legislației muncii. Salariul minim va trebui stabilit de guverne în mod transparent pe baza unui set de indicatori.

Urmează dezbaterea acestei propuneri în Parlamentul European și Consiliu și cred că acest proces va fi anevoios și îndelungat. Măsurile din viitoarea directivă vor trebui să fie implementate de statele membre în doi ani de la adoptarea finală.

Cred că, din punct de vedere etic și moral, pregătindu-ne pentru tranziția către noile realități ale secolului 21, reglementarea propusă de CE este importantă și binevenită.

Asistăm nu numai în România, ci și în multe alte state membre la declinul demnității muncii și la slăbirea motivației persoanelor de a mai avea un loc de muncă stabil.

Dacă salariul minim obținut prin muncă este prea apropiat de valoarea beneficiilor sociale pe care le poți obține nefăcând nimic, atunci din ce în ce mai puține persoane vor dori să fie active pe piața muncii, mai ales în sectoarele mai slab remunerate.

Evident, propunerea are multe puncte controversate și există multe argumente economice care contrazic intențiile Comisiei. Sper, totuși, că interesele de moment și cele pe termen scurt nu vor avea câștig de cauză în fața interesului pe termen lung al societăților europene care este acela de a implementa politici publice bazate pe valorile noastre comune și pe dorința sinceră de salvgarda modul european de viață.

Citește și alte articole scrise de Iuliu Winkler


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!