România a importat din China bunuri în valoare de 9,1 miliarde de euro în 2025, cu +16,2% mai mult față de 2024, când importul din această țară s-a cifrat la 7,84 miliarde de euro, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) analizate de CursDeGuvernare.ro.
În același timp, exporturile României către China au rămas aproape neschimbate, la 715 milioane de euro față de 719 milioane în 2024 (-0,6%). Rezultatul este un deficit comercial bilateral de 8,4 miliarde de euro, cu 1,27 miliarde mai mare față de 2024, care continuă să plaseze China pe primul loc în structura dezechilibrului comercial extern al României.
Mai mult, raportul dintre importuri și exporturi s-a deteriorat de la 10,9 : 1 în 2024 la 12,7 : 1 în 2025. Cu alte cuvinte, pentru fiecare euro pe care România îl exportă în China, importă 12,7 euro, un dezechilibru structural care a crescut constant în ultimii ani și care nu dă semne de inversare, din contră. Per total, deficitul comercial al României cu China reprezintă aproximativ un sfert din întregul deficit comercial cu bunuri al țării, care în 2025 s-a comprimat ușor.

China, gaura din economia României. Trei categorii acoperă mai mult de jumătate din importuri
Echipamentele electrice (1,87 miliarde euro), mașinile și utilajele (1,6 miliarde euro) și calculatoarele și produsele electronice (1,57 miliarde euro) au totalizat 5,04 miliarde de euro în 2025, adică 55% din totalul importurilor din China.
Aceste trei categorii reflectă adâncimea dependenței industriale a României față de lanțurile de aprovizionare chineze, în special în industria de echipamente electrice și electronică – sectoare în care România este ea însăși producătoare și exportatoare, dar nu la scara sau cu tehnologia cu care operează China.
Pe locurile 4-10 se regăsesc produse ale industriei construcțiilor metalice (707 milioane euro), cauciuc și mase plastice (383 milioane), produse chimice (375 milioane), alte bunuri industriale (369 milioane), autovehicule (345 milioane), produse textile (297 milioane) și produse metalurgice (261 milioane). Importurile de autovehicule – 345 milioane de euro – reflectă ofensiva producătorilor chinezi pe piața europeană de mașini noi, vizibilă și în datele de înmatriculări din România.

Dinamica lunară: 2025 a adus un palier superior al importurilor
Comparativ cu 2024, importurile lunare din China au sărit în 2025 pe un palier semnificativ mai ridicat, în special în prima jumătate a anului. Dacă în ianuarie 2024 importurile lunare din China au fost de 418 milioane de euro, în ianuarie 2025 au ajuns la 747 milioane de euro – o creștere de aproape 80% față de aceeași lună a anului anterior.
Deficitul lunar față de China a oscilat în 2025 între 609 milioane de euro (martie) și 770 de milioane (septembrie), fără nicio lună sub 600 de milioane – față de 2024, când minimul lunar era de 365 de milioane (ianuarie), iar maximul de 796 de milioane (octombrie, luna cu cel mai ridicat nivel din 2024). Amintim că chinezii sunt obligați să pompeze exporturi în toată lumea pentru a compensa pierderile de pe piața americană, unde pe tot anul 2025 a avut o scădere de -29% a exporturilor de bunuri la – în tot anul 2024 China a exportat în SUA bunuri în valoare de 308 miliarde de dolari.
Așa cum am arătat în mai multe rânduri, inclusiv AICI, exporturile chineze către țările europene și de pe alte continente au crescut masiv în ultimul an și ceva, exportatorii chinezi încercând cu disperare să găsească noi piețe de consum după ce SUA, cea mai mare astfel de piață de consum, și-a ridicat în jurul său un zid tarifar.
Analiștii au explicat de-a lungul ultimului an că Beijingul nu poate să încetinească exporturile pentru că cererea internă slabă nu poate absorbi producția uriașă – o producție care depinde de evoluția exporturilor. Potrivit acestora, când au fost impuse tarifele vamale, Beijingul a redirecționat fluxurile comerciale și a început să inunde piețele globale cu mărfuri la prețuri reduse – cel mai cunoscut exemplu sunt platformele Temu și Shein. Rămase în economia internă a Chinei, bunurile ieftine ar produce și mai mult deflație care ar duce nu doar la scăderea prețurilor de vânzare, dar și la canibalizarea producătorilor, scăderea producției interne și șomaj – fenomene economice pe care le exportă în alte state unde se riscă sufocarea producătorilor locali.
Ce exportă România în China – Relația comercială cu China e cea mai dezechilibrată a țării noastre
Exporturile românești spre China sunt dominate de categoriile lemn și produse din lemn (118 milioane de euro, 16,6% din total exporturi), calculatoare și produse electronice (115 milioane, 16%) și echipamente electrice (109 milioane, 15%).
Mașinile și utilajele (96 milioane) și produsele metalurgice (68 milioane) completează primele cinci poziții, iar structura exporturilor reflectă poziția slabă a României în materie de comerț cu China: exportator de resurse naturale și produse intermediare, cu o prezență redusă a bunurilor finale de valoare adăugată ridicată.
Comparativ cu 2024, exporturile au rămas practic la același nivel, ceea ce înseamnă că deteriorarea raportului comercial bilateral provine exclusiv din creșterea importurilor. Pozitivă la nivel structural, cu toate că impactul nu va fi atât de semnificativ în comprimarea deficitului comercial, este decizie Chinei de a deschide accesul României pe piața sa de lactate, o piață de 70 miliarde dolari.
Citeşte integral analiza Comerțul cu China – cea mai dezechilibrată balanță a României: importuri mai mari de 12,7 ori decât exporturile în 2025 – Deficitul comercial bilateral a ajuns la 8,4 mld. €. De ce pe Curs de Guvernare
