Rectificarea bugetară din această toamnă va arăta dacă România își poate acoperi obligațiile până la finalul anului fără să piardă controlul asupra deficitului.
În condițiile în care investițiile depind în mare măsură de fondurile europene, iar cheltuielile cu dobânzile cresc, statul trebuie să verifice cât din veniturile prognozate a ajuns efectiv la buget și să accelereze recuperarea sumelor pe care le are deja de încasat, arată o analiză realizată de firma de consultanță Frames.
Potrivit analizei, presiunile asupra finanțelor publice vin din mai multe direcții:
- costurile tot mai mari ale datoriei
- întârzierile în atragerea fondurilor europene
- dificultatea de a ajusta cheltuielile curente, precum salariile, pensiile și transferurile sociale.
În acest context, rectificarea bugetară trebuie construită pe încasări reale, nu pe venituri estimate care ar putea întârzia sau nu s-ar putea materializa.
„Întrebarea pe care trebuie să și-o pună Guvernul în aceste săptămâni este una foarte simplă: de unde vin banii pentru obligațiile statului până la final de an? Vorbim de plăți către furnizori, transferuri către autoritățile locale, cofinanțarea proiectelor europene și continuarea investițiilor. Toate acestea trebuie acoperite fără să scăpăm deficitul de sub control”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.
Investiții record, dar și costuri mai mari cu datoria
Bugetul pe 2026 a fost construit pe un deficit de 6,2% din PIB și investiții publice estimate la 163,8 miliarde de lei. Aproximativ 53,4 miliarde de lei din această sumă urmau să provină din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin granturi și împrumuturi.
În același timp, cheltuielile cu dobânzile au fost estimate la 60,8 miliarde de lei, cu aproximativ 10,3 miliarde de lei peste nivelul din 2025.
Frames atrage atenția că dependența investițiilor de finanțarea europeană devine o vulnerabilitate atunci când banii nu ajung la timp. Întârzierile în implementarea proiectelor, în pregătirea documentațiilor sau în evaluarea cererilor de plată pot obliga statul să acopere temporar cheltuielile din resurse proprii ori din noi împrumuturi, într-un moment în care finanțarea datoriei este tot mai scumpă.
„Aceste cifre spun două lucruri. Pe de o parte, investițiile publice depind masiv de fondurile europene. Pe de altă parte, costul datoriei înghite o parte tot mai mare din resursele statului. Problema este că sumele proiectate la început de an nu sunt azi integral bani în cont”, explică Adrian Negrescu.
PNRR: România a încasat aproximativ 66% din alocarea revizuită
Potrivit datelor Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, după renegocierea din august 2026, alocarea totală a României prin PNRR este de 20,11 miliarde de euro. Din această sumă, 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi, iar 6,54 miliarde de euro sunt împrumuturi.
Până la începutul lunii octombrie, România încasase aproximativ 13,27 miliarde de euro, echivalentul a circa 66% din alocarea revizuită. Pe 9 octombrie au mai intrat în țară peste 300 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3, sumă suspendată anterior de Comisia Europeană.
Rămâne însă o diferență de aproximativ 6,84 miliarde de euro între alocarea totală și banii încasați. Aceasta nu reprezintă automat o pierdere, dar nici nu poate fi considerată venit cert până când Comisia Europeană nu aprobă și nu virează efectiv sumele.
„Diferența de aproape 6,84 miliarde de euro nu înseamnă bani pierduți, dar nici bani câștigați. Până când Comisia Europeană nu aprobă și nu virează efectiv plata, acești bani nu pot fi trecuți la venituri”, avertizează managerul Frames.
Acesta susține că eventualele întârzieri sau neîndeplinirea jaloanelor asumate pot transforma deficitul temporar de finanțare într-o problemă structurală, care nu poate fi rezolvată doar prin amânarea unor plăți.
Statul trebuie să recupereze veniturile pe care le pierde
În opinia Frames, Guvernul are la dispoziție trei direcții principale pentru a limita presiunile asupra bugetului:
- accelerarea atragerii fondurilor europene
- realocarea cheltuielilor
- îmbunătățirea colectării veniturilor fiscale
Consultanții consideră că, înainte de a căuta noi surse de finanțare sau de a transfera presiunea asupra contribuabililor care își plătesc deja obligațiile, statul ar trebui să verifice dacă încasează integral taxele și impozitele datorate în sectoarele cu regimuri fiscale speciale.
„Înainte să ne uităm la surse noi de finanțare, statul ar trebui să se uite atent la sectoarele cu regimuri fiscale speciale și să verifice dacă își încasează integral obligațiile de acolo. Este cea mai rapidă și mai corectă sursă de bani: nu presupune poveri suplimentare pentru contribuabilii care își plătesc deja dările, ci doar o administrație care să funcționeze”, spune Adrian Negrescu.
Jocurile de noroc, exemplu de scădere a încasărilor
Analiza Frames indică industria jocurilor de noroc drept un exemplu al efectelor pe care schimbările legislative și întârzierile administrative le pot avea asupra veniturilor bugetare.
În acest sector, taxele de licențiere și autorizare se adaugă impozitului pe profit, impozitelor pe salarii și contribuțiilor sociale. După intrarea în vigoare a OUG nr. 7/2026, care a transferat autorizarea la nivel local, încasările din taxele de autorizare pentru aparatele de tip slot-machine au scăzut semnificativ.
În perioada februarie-mai, acestea au coborât de la 485 de milioane de lei în 2025 la 300 de milioane de lei în 2026. Diferența de 185 de milioane de lei reprezintă o scădere de aproximativ 38%.
Potrivit lui Adrian Negrescu, problema a fost amplificată de întârzierile administrațiilor locale în adoptarea hotărârilor necesare pentru autorizarea activităților. La 1 septembrie, doar 90 dintre cele aproximativ 3.100 de primării adoptaseră hotărârile respective.
„Este un caz clasic în care o măsură de reglementare a produs un efect fiscal negativ, iar nimeni nu pare să-l fi calculat. [...] Statul a pierdut bani nu pentru că firmele au refuzat să plătească, ci pentru că administrația nu le-a permis să funcționeze”, afirmă managerul Frames.
O analiză publicată în septembrie 2026 estima pierderi cumulate de aproape 400 de milioane de euro și un posibil impact anual de 530-550 de milioane de euro până la începutul lui 2027. Aceste valori sunt estimări, nu pierderi bugetare confirmate oficial, iar efectul complet al măsurilor va putea fi evaluat după publicarea rezultatelor financiare ale companiilor.
Ce ar trebui să urmărească rectificarea bugetară
Potrivit Frames, primul pas ar trebui să fie compararea veniturilor estimate la începutul anului cu sumele efectiv încasate. Diferențele trebuie explicate prin identificarea cauzelor: prognoze nerealiste, modificări legislative cu efecte fiscale insuficient evaluate sau încetinirea activității economice.
În paralel, Guvernul ar trebui să prioritizeze recuperarea creanțelor, combaterea evaziunii fiscale și a activităților ilicite, reducerea muncii la negru și verificarea sectoarelor cu obligații fiscale specifice.
Aceste măsuri ar putea contribui la acoperirea unei părți din necesarul de finanțare fără introducerea unor noi poveri fiscale pentru contribuabilii care își respectă obligațiile.
„România gestionează simultan un deficit ridicat, investiții ambițioase, un calendar european strict și o datorie tot mai scumpă. În aceste condiții, nu putem transfera automat toate riscurile asupra contribuabililor și a mediului de afaceri. Mai întâi trebuie să încasăm ce ni se cuvine din mecanismele fiscale existente și să corectăm măsurile care au tăiat din venituri fără să aducă nimic în schimb”, concluzionează Adrian Negrescu.
Managerul Frames susține că aceeași disciplină trebuie aplicată și la construirea bugetului pentru 2027, care ar trebui să se bazeze pe venituri realizabile și pe o evaluare realistă a capacității statului de a colecta taxele și impozitele.
Se schimbă regulile electorale: Partide mai greu de înființat și „urne inteligente”. Pîrvulescu: „Nu pot să hotărască niște birocrați cine poate să candideze”
Sorana Cîrstea întâlnește "victima perfectă" la Wuhan: Organizatorii au anunțat ora de start
Guvernul pregătește reorganizarea Romarm. Cele 15 filiale ar urma să fie integrate într-un holding industrial. Ministrul Economiei critică lipsa comenzilor și comisioanele mari
Concluzia trasă de presa britanică după ce Dacia a prezentat noul Striker
